Intotdeauna mă fascinează drumul îngust de pe tărmul Pacificului. California State Route 1 este de 1,055 Km, pe alocuri săpat în stâncă, alteori însotind plaja și valurile oceanului. Construit în vremuri grele, 1934, este ultimul spatiu de miscare umană terestră înaintea întinderii nesfârsitelor ape, aici de un albastru închis, sub un cer de foc. Legând San Francisco, Santa Monica, Santa Cruz si Malibu, centrul si sudul statului, conurbatiile San Francisco Bay Area si Los Angeles Largest Area. Configuratia tărmului, relieful frământat de ridicăturile sumbre ale faliilor tectonice, alternanta uscăciunii deșertice cu zonele întinse, cultivate si irigate cu mari eforturi, pare a pune față în fată două lumi, aceea a adâncimilor abisale a regelui oceanelor si pe cea a tărmului însetat, deseori marcat de incendii ale vegetatiei. Arhitecti îndrăzneti au plasat asezările pe fantele înguste dintre ocean si sosea sau pe colinele nu prea primitoare din proximitatea tărmului. Vile somptuoase înfruntă relieful. Pe măsură ce Nord – America îsi dezvăluie cu cruzime duritătile de continent cu o personalitate aparte, omul s-a obisnuit să o trateze cu acelasi afront, îndrăznind cele mai ample demersuri civilizatorii. Precum călăretul învinge sălbăticia animalului, infrastructura din State este o minunată victorie a muncii inteligente…
PEPPERDINE UNIVERSITY is a private, nonprofit, coeducational research university affiliated with the Churches of Christ, lângă Malibu, în Los Angeles Largest Area. O locatie de mari dimensiuni, fondată în 1937 de George Pepperdine, în anii Great Depression. Campusul si o mare parte din clădiri au fost concepute de celebrul arhtect William Pereira. Iese în relief cupola lui FaithDome, domul-biserică, în care încap 10.000 de persoane, fiind cel mai mare din Statele Unite cu această destinatie.
Pe o suprafată enormă, în zona campusului, studentii arborează, prin tradiție, 3000 de drapele în memoria victimelor din 9 septembrie de la WTC. Între catargele cu steagul Statelor Unite sunt si reprezentantele altor natiuni ale căror trupuri au dispărut sub ruinele celor două clădiri. Pe lângă UK, Israel, Turcia etc. am observat si un tricolor românesc. Tocmai pe coasta Pacificului, departe de New York, la 12 de ore de zbor din România, acel steag românesc este o descoperire impresionantă. America nu-i uită niciodată pe cei ce si-au pierdut viata în atacul terorist. Fiecare catarg reprezintă un om, iar generatiile care se succed în SUA sunt educate să respecte memoria tuturor natiunilor prin această simbolistică impresionantă. Nu a fost uitat nici un dispărut – drapelul românesc este si va fi acolo mereu, la comemorările sobre de pe tărmul Pacificului.
Cândva, în secolul XX, un bărbat din Simleul Silvaniei se refugia în Statele Unite, prigonit de soartă. De ce poartă un parc din New York numele unei românce? Numele Arlenei Jozsef Fried, fiica refugiatului din Simleu a devenit foarte cunoscut în New York, cu precădere în comunitatea evreiască de aici. Femeia, ai cărei părinti sunt originari din România, este una dintre miile de victime ale atentatului din 2001. În zona cartierului Roslyn din Long Island (New York) există un parc memorial dedicat Arlenei, amenajat de sotul ei, Ken Fried, împreună cu două sinagogi din New York. ARLENE JOZSEF FRIED a fost avocat, lucra la etajul 104 când primul avion terorist a lovit clădirea. Sora sa, Elliot spune: “Ultima amintire de la sora mea este un mesaj telefonic, înregistrat în data de 11 septembrie, pe la ora 08.44. O rugasem pe Arlene să mă ajute să găsesc o slujbă pentru o cunostintă de-a mea, pentru că ea era un foarte bun sfătuitor în acest domeniu. La ora 08.44, Arlene a telefonat cunostintei mele si i-a lăsat un mesaj înregistrat de robotul telefonic, prin care îi cerea să îi telefoneze înapoi, ca să stabilească o întâlnire”. Întâlnirea nu a mai avut loc. Tatăl nostru ne povestea deseori despre ororile Holocaustului si ne spunea că, dacă nu suntem atenti, acestea pot să se repete oricând, oriunde. Nu l-am crezut atunci. Însă, după atentatele de la World Trade Center, cred că Holocaustul este repetabil”, mai spune Elliot Jozsef.
Tricolorul românesc, arborat pe tărmul Pacificului este amintirea Arlenei. Alături de celelalte drapele americane si multinationale care fâlfâie cu zgomot în briza puternică, pe o înăltime de unde se poate contempla un golf urias care se pierde în imensitatea cosmică parcă, de un albastru ireal…