Un guvern pentru viitorul european al României

0
3

Guvernul Alianţei D.A. a fost prezentat duminică seara, în 26 decembrie, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a precizat că miniştrii au fost selectaţi pe criteriile competenţei profesionale şi integrităţii morale. Tăriceanu a declarat că s-a păstrat fosta structură, ca număr de miniştri, pentru a nu se întârzia procesul de transfer de putere. Guvernul are în componenţă miniştri aparţinând PNL, PD, UDMR şi PUR.

Cine sunt miniştrii?

Miniştrii de stat fără portofoliu sunt Adriean Videanu (PD), Marko Bela (UDMR) şi George Copos (PUR). Videanu este însărcinat cu coordonarea acti­vităţilor din domeniul economic, Marko Bela coordonează activităţile din domeniul culturii, învăţămân­tului şi integrării europene, iar George Copos pe acelea din domeniul mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii.
Ceilalţi membri ai Executivului sunt: ministrul Justiţiei – Monica Macovei (independent), ministrul Finanţelor Publice – Ionuţ Popescu (PNL), ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei – Gheorghe Barbu, ministrul Integrării Europene – Ene Dinga (PD), ministrul Afacerilor Externe – Mihai Răzvan Ungu­reanu (independent), ministrul Administraţiei şi Inter­nelor – Vasile Blaga (PD), ministrul Economiei şi Comerţului – Codruţ Şereş, ministrul Apărării Naţio-nale – Teodor Atanasiu (PD), ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului – Gheorghe Dobre (PD), ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale – Gheorghe Flutur (PNL), ministrul Educaţiei şi Cerce­tării – Mircea Miclea (PD), ministrul Culturii şi Cultelor – Monica Octavia Muscă (PNL), ministrul Sănătăţii – Mircea Cinteză (PNL), ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor – Zsolt Nagy (UDMR), ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului Gene-ral al Guvernului – Mihai Voicu (PNL), ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor – Sulfina Barbu (PD), ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea apli­cării acquis-ului comunitar – Cristian David (PNL), ministrul delegat pentru coordonarea activităţilor de control – Sorin Vicol (PUR), ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul – Bogdan Olteanu (PNL), mi­nistrul delegat pentru Lucrări Publice şi Amenajarea Teritoriului – Laszlo Borbely (UDMR), ministrul delegat pentru Comerţ – Iuliu Winkler (UDMR).
Noul guvern a primit marţi, 28 decembrie, votul de învestitură din partea Parlamentului. Guvernul Executiv a fost validat cu 265 voturi “pentru” şi 200 împotrivă, din totalul celor 465 de voturi valabil exprimate de parlamentari. Miniştrii au depus jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu o zi mai târziu.

Ce îşi propune noul Guvern?

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a prezentat şi programul de guvernare, ţinta principală fiind “reconstrucţia bunăstării în România”. Deja Guvernul a decis de la 1 ianuarie 2005 reducerea impozitului pe profit de la 25Î la 16Î, iar impozitul pe venitul persoanelor fizice de 16Î. Din 2006 se vor reduce gradual contribuţiile sociale, astfel încât în 2008 aceasta să fie de 39,5Î faţă de 49,5Î cât sunt în prezent.
“Reconstrucţia bunăstării în România depinde de IMM-uri şi de dezvoltarea clasei de mijloc! De aceea vom reduce costul creditelor pentru IMM-uri prin subvenţionarea unei părţi din dobânzi şi încurajarea microcreditării. Vom asigura stimulente economice pentru ca IMM-urile să furnizeze servicii pentru marile întreprinderi. Vom administra transparent fondurile comunitare destinate IMM-urilor. Vom face toate aceste lucruri în efortul de a sprijini consolidarea unei clase de mijloc puternice şi prospere, bazată pe proprietate şi iniţiativă privată. Sprijinim întreprinzătorii privaţi oneşti, gata să-şi asume efortul şi riscurile începerii de activităţi economice, români care vor să devină propriii lor stăpâni, români care se definesc printr-o atitudine activă faţă de economie. Credem cu tărie că fără o clasă de mijloc puternică nu vom avea nici o economie sănătoasă şi nici o democraţie stabilă”, a precizat Tăriceanu (foto dreapta).
Un alt obiectiv al Executivului de la Bucureşti este modernizarea educaţiei, pentru a forma elite au­tentice. Aceasta în condiţiile în care investiţia în capitalul uman este cea mai profitabilă pe termen lung. “De aceea vom ţinti: accesul egal şi sporit la educaţie; creşterea calităţii educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere; descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ; reconstrucţia învăţământului în mediul rural. Vom aloca 100 mi­lioane de euro, anual, pentru şcolile de la sate”, se mai arată în programul de guvernare.

Recalcularea pensiilor

Guvernul nu i-a uitat nici pe pensionari, pro­punându-şi recalcularea pensiilor, pe principiul “la aceeaşi vechime şi pregătire pensii egale, indife­rent de anul pensionării”: “Până în 2008, vom majora pensiile cu aproximativ 30Î în termeni reali. Vom îm­bunătăţi protecţia co­pi­­lului şi a familiei prin creşterea alo­caţiei de stat pentru copii până la circa 400.000 lei şi acordarea unui sprijin financiar de circa 8 milioane de lei la constituirea familiei”.
O altă prioritate o constituie reforma sistemului sanitar, pentru a permite accesul real şi egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază şi îmbu­nătăţirea actului medical, dar şi relansarea agriculturii. “Vom finaliza reforma proprietăţii funciare. Vom stimula transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, inserate în circuitul economic, gospodării care să producă pentru piaţă şi nu doar pentru autoconsum. Vom aloca eficient resursele bugetare pentru sprijinirea producă­torilor agricoli. Vom sprijini valorificarea producţiei agricole prin măsuri de piaţă. Vom moderniza satele. Vom gestiona pădurile cu gândul la ge­neraţiile viitoare”, se mai arată în program.
Guvernul Tăriceanu a declarat din prima zi război corupţiei, acest fenomen urmând a fi combătut printr-o strategie de tip integrat. Alt obiectiv este depolitizarea Justiţiei, prin garantarea independenţei efective a pu­terii judecătoreşti.

Diaspora şi SUA – par­te­neri ai Guvernului

“Reconstrucţia bu­năs­tării în Româ­nia îi include şi pe românii din afara gra­­niţelor. Guvernul pe care îl voi conduce va aplica o strategie de dez­voltare a identităţii culturale a ro­mânilor de pretutindeni. Vom fi în permanentă legătură cu comuni­tăţile româneşti. În relaţiile cu statele în care trăiesc etnici români, vom face apel la norme europene privind identitatea cultura­lă similare cu cele pe care le aplică România”, a mai precizat premierul, neuitând de românii din diasporă. Politica externă a României, în relaţia cu Uniunea Europeană, va lua în considerare statutul viitor al ţării noastre: stat-graniţă al UE în limita ei estică de extindere şi de membru al NATO.
Pentru Statele Unite, România reprezintă un aliat privilegiat în regiune, a cărui relevanţă strategică îl recomandă ca piesă esenţială în stabilizarea politică a Estului european şi a spaţiului pontic.

Decalogul lui Tăriceanu

Guvernul României îşi propune zece obiective clare:

1. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în
România
2. Redefinirea rolului statului prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia de garant al legalităţii
3. Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei
4. Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii
5. Instituirea economiei de piaţă funcţionale
6. Stimularea spiritului întreprinzător
7. Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale
8. Egalitatea şanselor
9. Respectarea drepturilor minorităţilor
10. Integrarea deplină a României în structurile
economice şi de securitate euro-atlantice