{"id":18835,"date":"2020-08-13T12:24:03","date_gmt":"2020-08-13T18:24:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/?p=18835"},"modified":"2020-08-13T12:24:08","modified_gmt":"2020-08-13T18:24:08","slug":"erich-bergel-muzicianul-absolut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/erich-bergel-muzicianul-absolut\/","title":{"rendered":"ERICH BERGEL, MUZICIANUL ABSOLUT"},"content":{"rendered":"\n<p>Am propriile amintiri despre dirijorul Erich Bergel, ardeleanul considerat \u00een Occident unul dintre cei mai nobili cavaleri ai baghetei din secolul XX. Mi se pare chiar ireal c\u0103 l-am cunoscut prin anul 1969.&nbsp; Eram un tinerel, nici Erich nu era cu mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Trimis de studioul de radio din Timi\u0219oara, unde lucram, pentru a copia la Bucure\u0219ti ve\u0219nicele streifuri de muzic\u0103 simfonic\u0103, dup\u0103 o zi de lucru am avut ideea s\u0103 m\u0103 premiez cu un concert la Sala Radio. Invitatul serii era dirijorul filarmonicii clujene, Erich Bergel, pentru mine un necunoscut, iar \u00een program figura una din preferin\u021bele mele,&nbsp; dificila, ciclopica simfonie a VIII-a de Anton Bruckner, \u201eApocalipsa\u201d.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Bergel a dirijat, spre spaima mea, f\u0103r\u0103 partitur\u0103, cu o gestic\u0103 precis\u0103, sobr\u0103, cu o profund\u0103 tr\u0103ire interioar\u0103, f\u0103r\u0103 nici un artificiu de circar care s\u0103 distrag\u0103 aten\u021bia publicului de la profunzimea abisal\u0103 a simfonie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 apogeul monumental din final, m-am gr\u0103bit spre culise, ca un reporter obraznic ce eram, cu inten\u021bia de a-i lua un interviu. Spre surprinderea mea, acesta st\u0103tea \u00eentis pe o banchet\u0103, \u00eembr\u0103cat ca la concert, \u00eens\u0103 un medic \u00eei lua tensiunea sub privirile \u00eengrijorate ale so\u021biei. Nici nu era de mirare, dup\u0103 maratonul parcurs \u00eentr-o at\u00e2t de monumental\u0103 alc\u0103tuire, precum \u201ea opta\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;\u201eB\u0103iete din Timi\u0219oara\u201d, zise Bergel, afi\u0219\u00e2nd o veselie cam for\u021bat\u0103, \u201evino m\u00e2ine pe la un\u0219pe la hotelul Ambasador.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Aici cei doi so\u021bi mi-au f\u0103cut o primire amical\u0103, de parc\u0103 ne-am fi cunoscut de mult. Cu modestie maestrul nu vorbi aproape nimic despre sine. A fost destul s\u0103-mi declar pasiunea pentru Wagner-Bruckner-Mahler \u0219i dialogul a curs firesc, imprimat pe reportofon, Bergel vorbindu-mi ca de la egal la egal.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe atunci nu \u0219tiam c\u0103 dirijorul, care era \u0219i organist, c\u00e2ntase ni\u0219te piese religioase sau simple c\u00e2ntece germane, care au fost considerate de securitate \u0219lag\u0103re naziste, a\u0219a c\u0103 Erich a traversat o deten\u021bie stupid\u0103, urmat\u0103 de \u00eendelungi umiliri, p\u00e2n\u0103 la a se \u00eentoarce la pupitrul orchestrei.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Fusese \u00eenchis \u00eentr-o minunat\u0103 pu\u0219c\u0103rie rom\u00e2neasc\u0103 pentru \u0219apte ani din cauza unor securi\u0219ti incul\u021bi.&nbsp; Asta a fost \u00een 1958-62.<\/p>\n\n\n\n<p>Fratele dirijorului, scriitorul Hans Bergel fusese coleg de pu\u0219c\u0103rie comunist\u0103 cu Eric \u0219i&nbsp; relateaz\u0103 \u00een cartea sa \u201eO via\u021b\u0103 de muzician\u201d: \u201e\u00cen cele dou\u0103 luni pe care le-am petrecut \u00eempreun\u0103 am vorbit aproape numai despre <em>Arta<\/em> <em>fugii<\/em> de Bach. Am fost martor la ultima faz\u0103 a cercet\u0103rii sale ne\u00eentrerupte, pe care a continuat-o \u00een celula \u00eenchisorii \u015fi despre care a declarat c\u0103 nu va fi \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme finalizat\u0103. Avea pe de rost \u00een minte lucrarea.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Cu buc\u0103\u0163ile de mortar desprinse din perete desena \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 un portativ pe \u00eenvelitoarea cenu\u015fie a patului \u015fi \u00eemi explica p\u00e2n\u0103 la detaliul celei mai mici figuri \u015fi succesiuni de note dovezile tezei sale, la care ad\u0103uga mereu altele noi. Din cauza hranei ne\u00eendestul\u0103toare eram at\u00e2t de sl\u0103bi\u0163i \u00eenc\u00e2t la anumite intervale ne opream, incapabili s\u0103 mai vorbim. Dac\u0103 unul dintre noi \u00eengenunchea, cel\u0103lalt trebuia s\u0103 \u00eel ajute s\u0103 se ridice, pentru c\u0103 nu aveam destul\u0103 for\u0163\u0103 ca s\u0103 ne ridic\u0103m singuri; memoria ne sl\u0103bise \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t ne aminteam doar cu efort cele mai simple lucruri. Nu o dat\u0103 am observat cum, cu ochii \u00eenchi\u015fi, cu gesturi abia schi\u0163ate, Erich dirija.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Fenomenala sa memorie muzical\u0103, care l-a f\u0103cut capabil de a memora mai t\u00e2rziu \u00een jur de o sut\u0103 dou\u0103zeci de simfonii, pe care putea s\u0103 le dirijeze la cerere, \u00een orice moment, nu l-a l\u0103sat la nevoie nici o secund\u0103 \u00een barbarele condi\u0163ii de deten\u0163ie, oferindu-i o punte de supravie\u0163uire.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>M-a captivat aceast\u0103 lucrare, am descoperit c\u0103 ini\u021bial compozitorul o numise <em>Contrapunctus.<\/em> Cercetarea \u00een cauz\u0103 consta \u00een realizarea unei orchestra\u021bii pentru aceast\u0103 misterioas\u0103 a lui Bach pe care compozitorul a l\u0103sat-o, nu numai neterminat\u0103 dar \u0219i, caz unic, f\u0103r\u0103 indicarea unei instrumenta\u021bii.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCu at\u00e2t mai bine\u201d, \u00eemi spuse Bergel, \u201eorchestra nu mai are obliga\u021bia de a se folosi de instrumente de epoc\u0103, a\u0219a c\u0103 am v\u0103zut materializarea \u00een sunet a partiturii cu utilizarea instrumentelor moderne, mai apropiate prin soundul lor de urechea contemporan\u0103 nou\u0103. Este o Fug\u0103-evadare din trecut. \u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor am folosit orchestra modern\u0103 conceput\u0103 de Wagner \u0219i folosit\u0103 de Anton Bruckner, al nostru, pe care l-ai ascultat ieri. Spre deosebire de unii muzicieni, care consider\u0103 orga mistic\u0103, dumnezeiasc\u0103, sau clavecinul eventual, cei mai potrivi\u021bi translatori pentru o asemenea lucrare, Herbert von Karajan a fost \u00eenc\u00e2ntat de aceast\u0103 orchestra\u021bie \u0219i de finalizarea partiturii lui Bach \u00een varianta orchestrei moderne.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>A fost o munc\u0103 de treizeci \u0219i cinci de ani. Cinci sute patruzeci de pagini \u2013 un studiu imens \u2013 i-a trimis Bergel lui Karajan, care l-a declarat cel mai competent profesor de Bach. \u00cen singur\u0103tatea celulei, dirijase tot timpul, reproduc\u00e2ndu-\u015fi concertele \u00een g\u00e2nd. Memoria, aceast\u0103 comoar\u0103 intim\u0103 a fiec\u0103rui de\u0163inut politic, se concretiza, \u00een cazul dirijorului, nu \u00een fapte, ci \u00een armonii. Memoria l-a ajutat s\u0103 traverseze acel infern, care, \u00een ciuda suferin\u0163elor, sau tocmai prin ele, ajut\u0103 arta s\u0103 str\u0103luceasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><br>Erich \u0219i Hans au fost desp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een deten\u021bie. Ani \u00eentregi nu au auzit nimic unul despre cel\u0103lalt. Pentru c\u0103 \u00een to\u0163i acei ani nu a existat nici un contact cu membrii familiei, nu au \u015ftiut nimic nici despre soarta lor. Erich a lucrat \u00een jur de un an la defri\u015farea stufului \u00een lag\u0103rul Periprava. Dar concentrarea sa spiritual\u0103 era dedicat\u0103 exclusiv partiturilor. C\u00e2nd a fost eliberat \u00een 1962, avea \u00een urma sa trei luni de deten\u0163ie izolat\u0103 \u00een fortul subteran nr. 13 Jilava din Bucure\u015fti \u0219i se mi\u015fca cu greu, cu \u00eencetineala unui om anesteziat \u015fi avea nevoie de minute pentru a \u00een\u0163elege o \u00eentrebare scurt\u0103 \u015fi a r\u0103spunde. Totu\u015fi finalizase \u00een linii mari lucrul la analiza formal\u0103 \u015fi structural\u0103 a <em>Artei<\/em> <em>fugii, <\/em>denumit\u0103 astfel mai t\u00e2rziu, pe care<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;compozitorul nu a mai reu\u0219it sau nici nu a mai dorit s\u0103 o termine, nici s\u0103 indice instrumentele la care \u00een mod obi\u0219nuit trebuie interpretat\u0103. Se poate citi&nbsp; partitura doar cu sentimentul, trebuie eliminat\u0103 tenta\u021bia de a \u201eauzi\u201d instrumente \u0219i atunci ne vom da seama de imensa abstrac\u021biune care e muzica. O inven\u021bie a creierului. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103, \u00eemi propun s\u0103 spun c\u0103 a oboselii unei nobile senilit\u0103\u021bi. Neterminata simfonie a noua de Bruckner este mai apropiat\u0103 de Bach. La Schubert sau Mozart nu senectutea a fost cauza \u00eentreruperii partiturilor&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p>Bergel se stabilise, dup\u0103 deten\u021bie, din nou \u00een Cluj \u015fi primise de la direc\u0163iunea Filarmonicii, al c\u0103rei str\u0103lucit dirijor fusese cu doar pu\u0163ini ani \u00eenainte, ca \u00een b\u0103taie de joc, postul prost pl\u0103tit de trompetist de rezerv\u0103.<br>Realiz\u00e2nd orchestrarea, Erich Bergel i-a \u00eencredin\u0163at-o lui Mandeal pentru Filarmonica din Bucure\u015fti, con\u015ftient fiind c\u0103 \u00een Germania demersul s\u0103u nu ar trezi un ecou din cauza \u201estr\u00e2mb\u0103turilor din nasurile fine ale atoate\u015ftiutorilor\u201d. Maestrul Mandeal consider\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi d\u00e2nsul c\u0103 \u201eArta fugii\u201d e \u201eo lucrare didactic\u0103\u201d, \u201eg\u00e2ndit\u0103 \u00een abstract\u201d \u015fi \u201escris\u0103 pentru sine\u201d, necesit\u00e2nd orchestra\u0163ie ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201eo crea\u0163ie de muzeu\u201d, de\u015fi accept\u0103 ipotetic doar orga pentru o interpretare mul\u0163umitoare.<\/p>\n\n\n\n<p>Destinul a f\u0103cut s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc \u0219i pe dirjorul Mandeal, \u00een culisele filarmonicii timi\u0219orene, unde i-am luat un scurt interviu, dup\u0103 ce i-am ascultat concertul, dar \u0219i discurile Electrecord pe care imprimase \u00een domul clujean \u0219i la Casa Sc\u00e2nteii integrala simfoniilor lui Bruckner. L-am \u00eentrebat direct: \u201eSunte\u021bi un fan Bruckner?\u201d R\u0103spunsul s\u0103u m-a dezam\u0103git ni\u021bel: \u201eNu, dom-le, eu dirijez orice.\u201d \u0218i am primit \u0219i o explica\u021bie a fenomenului Bergel.<br>Orchestra\u021bia acestuia a admis instrumentele moderne, contemporane nou\u0103, deoarece nu credea \u00eentr-o reconstituire artificial\u0103, cu arsenalul unei orchestre de epoc\u0103, dotat\u0103 cu instrumentele arhaice, care sun\u0103 cel pu\u021bin ciudat pentru o ureche obi\u0219nuit\u0103 cu imprim\u0103rile digitale \u0219i orchestrele moderne \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu considera necesar un sound ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstituie atmosfera epocii \u00een care a tr\u0103it compozitorul. Bergel a netezit calea spre urechea noastr\u0103, demonstr\u00e2nd perenitatea unei partituri scris\u0103 pentru toate timpurile.<br>\u201eArta fugii nu avea nevoie de orchestra\u0163ia lui Bergel ca s\u0103-i dea via\u0163\u0103\u201d, spunea&nbsp; Mandeal, \u201e\u00een opinia mea aceast\u0103 orchestra\u0163ie nu respect\u0103 soundul arhaic, sunetul epocii \u00een care a fost compus\u0103. \u00cen acest caz <em>Arta<\/em> <em>fugii<\/em> ar r\u0103m\u00e2ne mai degrab\u0103 f\u0103r\u0103 orchestra\u021bie.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;S-o citeasc\u0103 cine poate, mai ales c\u0103 o audi\u021bie complet\u0103 ar fi prea b\u0103tr\u00e2nesc de lung\u0103 pentru publicul de azi, care se plictise\u0219te repede.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Faptul c\u0103 Bach nu a notat nici o indica\u0163ie de instrumenta\u0163ie \u015fi a scris \u00een partitur\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 \u015fi \u00een cheile vocale a dus \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut la concluzia c\u0103 e o lucrare abstract\u0103, teoretic\u0103, o demonstra\u0163ie de \u015ftiin\u0163\u0103 contrapunctic\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a de concert, sau c\u0103 e o oper\u0103 deschis\u0103, care poate fi interpretat\u0103 la orice instrumente. \u00cens\u0103 abstrac\u021biunea sunt convins c\u0103&nbsp; varianta Bergel \u201eumanizeaz\u0103\u201d lucrarea&nbsp; \u0219i putem completa cu toat\u0103 seriozitatea, o aduce \u00een lumea noastr\u0103. \u00cen mod absolut spectaculos, brucknerian.<br>P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a avut loc interpretarea ansamblului mo\u0219tenirii Bach-Bergel sub bagheta lui Cristian Mandeal, un act cultural. Dirijorul a afirmat c\u0103 lucrarea are o \u201eenorm\u0103 for\u0163\u0103 latent\u0103\u201c dat\u0103 tocmai de faptul c\u0103 este o abstrac\u0163iune. \u201eG\u00e2ndirea e debarasat\u0103 de orice fel de anex\u0103 \u015fi se poate desf\u0103\u015fura \u00een deplin\u0103tatea libert\u0103\u0163ii sale pure, nefiind cenzurat\u0103 de nici un fel de restric\u0163ie, a\u015fa cum orice instrument (se) impune prin parametrii sonori diver\u015fi pe care \u00eei con\u0163ine \u015fi de care un compozitor trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u00een permanen\u0163\u0103\u201d.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Miracolul e cu at\u00eet mai mare cu c\u00e2t, \u00een general, sunetul nu se poate imagina pur, a\u015fa cum \u0163i l-ar da un Moog-synthesizer (keyboard),&nbsp; ci doar viu, pl\u0103m\u0103dit de un anume instrument sau de o anume voce. Or, \u00een momentul \u00een care \u00ee\u0163i \u00eenf\u0103\u0163i\u015fezi un sunet, mental, \u00eel auzi \u015fi cu o anumit\u0103 culoare, nu-l auzi doar la o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime sau cu o anumit\u0103 intensitate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 Bach ajunsese stadiul \u00een care \u201evedea&#8221; sunete pure, \u00een abstract. Despre acest subiect, cel mai interesant comentariu \u00eel g\u0103sim la Thomas Mann, scriitorul- muzician, la r\u00e2ndul s\u0103u marcat, la v\u00e2rsta seniorial\u0103, de lungiri \u0219i abstractiz\u0103ri ale romanelor \u0219i eseurilor sale. Personal nu am de ce s\u0103 cred c\u0103 apropierea de divinitate, odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i de ce nu, cu moda, determin\u0103 muta\u021bia stilistic\u0103 \u0219i conceptual\u0103 a unor compozitori precum Bach, Beethoven, Wagner. Vitalitatea compozi\u021biilor de tinere\u021be \u0219i maturitate evolueaz\u0103 spre o ciudat\u0103 dar explicabil\u0103 SENILITATE. Nimic comun cu apropierea de un dumnezeu-pretext. Ca \u00een perioadele albe ale unor pictori (Grigorescu), ca \u00een domolirea instinctual\u0103 \u0219i lungirile abstracte, devitalizate ale simfoniilor ultime ale lui Bruckner, dar \u0219i ale unor opere literare ca \u201eGlassperlenspiel\u201d de Hermann Hesse, \u201eDoctor Faust\u201d de Thomas Mann. \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea creierului, de nimeni comentat\u0103, pentru c\u0103 ar trebui s\u0103 se fac\u0103 o referire dificil\u0103 la psihanaliz\u0103, are ca efect iner\u021bia \u00een crea\u021bie, devitalizarea lunec\u00e2nd spre un neant numit deseori abstrac\u021biune.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Sunetele pure, dup\u0103 mine, reprezint\u0103 antecamera extinc\u021biei vitalit\u0103\u021bii, cum ar fi cazul sonatei opus 111 \u0219i ultimele cvartete de Beethoven. Dar \u0219i \u201edisecarea\u201d superdimensionat\u0103 a sonatei 111 pe care o realizeaz\u0103 Thomas Mann. Adesea tocmai aceste crea\u021bii de senectute par mai moderne dec\u00e2t restul crea\u021biei autorilor, anticipeaz\u0103, conform unor muzicologi, direc\u021bii noi \u00een art\u0103 ca postromantismul, impresionismul, expresionismul&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1971 dirjorul clujean a reu\u0219it s\u0103 plece \u00een Germania unde i-a prins bine sus\u021binerea lui Herbert von Karajan, dincolo de cortina de fier. Aici a condus \u201eInternationale Bayreuther Jugendfestspiele\u201d, devenea profesor de dirijat \u0219i educa\u021bie orchestral\u0103 la Academia de Arte \u00een Berlinul de Vest, dirijor principal al Societ\u0103\u021bii Simfonice din Budapesta. A dirijat o sut\u0103 \u0219aizeci de orchestre \u00een treizeci \u0219i cinci de \u021b\u0103ri \u0219i i-a fost refuzat\u0103 revenirea \u00een Rom\u00e2nia ca dirijor-oaspete. Abia \u00een 1990 reu\u0219e\u0219te acest lucru. Iar acum Bergel nu mai este&#8230;Avea s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 distan\u021bele parcurse de el pe toate continentele ar echivala cu ocolul Ecuatorului de nou\u0103zeci de ori.<\/p>\n\n\n\n<p>LUCIAN BURERIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am propriile amintiri despre dirijorul Erich Bergel, ardeleanul considerat \u00een Occident unul dintre cei mai nobili cavaleri ai baghetei din secolul XX. Mi se pare chiar ireal c\u0103 l-am cunoscut prin anul 1969.&nbsp; Eram un tinerel, nici Erich nu era cu mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Trimis de studioul de radio din Timi\u0219oara, unde lucram, pentru [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":6283,"featured_media":18746,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-18835","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-c5-cultura"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/jay-mantri-TFyi0QOx08c-unsplash.jpg?fit=2200%2C1467&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6283"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18835"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18835\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18836,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18835\/revisions\/18836"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18746"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}