{"id":18838,"date":"2020-08-13T13:29:19","date_gmt":"2020-08-13T19:29:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/?p=18838"},"modified":"2020-08-13T13:29:24","modified_gmt":"2020-08-13T19:29:24","slug":"limbajul-tesografic-al-marii-uniri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/limbajul-tesografic-al-marii-uniri\/","title":{"rendered":"LIMBAJUL \u021aESOGRAFIC AL  MARII UNIRI"},"content":{"rendered":"\n<p>C\u0103ma\u0219a na\u021bional\u0103, piesa de baz\u0103 a costumului rom\u00e2nesc, conceput\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea de c\u0103tre doamnele din elit\u0103, vorbe\u0219te cea mai curata limba rom\u00e2neasc\u0103. Ea are subiect, predicat, atribut \u0219i complement \u0219i se adreseaz\u0103 tuturor rom\u00e2nilor at\u00e2t prin compozi\u021bia croiului, prin dispunerea c\u00e2mpilor decorativi \u0219i a cromaticii, c\u00e2t \u0219i prin semnifica\u021bia motivelor folosite. Povestea genezei sale este povestea cl\u0103dirii Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>O mic\u0103 incursiune \u00een istorie<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Inventat pentru a transmite pe cale vizual\u0103, at\u00e2t pe plan na\u021bional c\u00e2t \u0219i interna\u021bional,&nbsp; un complex mesaj social \u0219i politic, costumul na\u021bional se na\u0219te \u00een mediul elitelor rom\u00e2ne\u0219ti ca o r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva lungii opresiuni otomane. O dat\u0103 cu domniile fanariote (1711\/1716 -1821), la cur\u021bile Valahiei \u0219i Moldovei portul autohton a fost cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire interzis de legile otomane \u0219i \u00eenlocuit de portul otoman. C\u0103m\u0103\u0219ile cu alti\u021b\u0103, v\u00e2lnicele, maramele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i celebrele granate bizantine au fost \u00eenlocuite de caftane, \u0219alvari \u0219i i\u0219lice. Prea s\u0103rmani ca s\u0103 conteze politic, \u021b\u0103ranii nu au fost afecta\u021bi de legile otomane \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, au reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze portul str\u0103mo\u0219esc. \u00cens\u0103, o dat\u0103 cu eliberarea Greciei de sub jugul otoman, \u00een 1832,&nbsp; <em>portul liber\u0103rii<\/em> adoptat de regele Otto \u0219i de regina Amalia ai Greciei inspir\u0103 tinerii nobili rom\u00e2ni s\u0103 promoveze un port rom\u00e2nesc similar ca mesaj, dar specific principatelor rom\u00e2ne. Ca urmare, \u00een 1845, doamna Valahiei Mari\u021bica Bibescu apare, in portretul oficial pictat de Carol Popp de Szathmari (<em>Figura 1<\/em>), \u00eentr-un costum rom\u00e2nesc asem\u0103n\u0103tor celor purtate de \u021b\u0103r\u0103ncile din Arge\u0219, \u00een care pot fi identificate \u0219i elemente de port \u00eent\u00e2lnite&nbsp; mai \u00eent\u00e2i \u00een straiele doamnelor de la curte din vremurile pre-fanariote, ramase m\u0103rturie pe pere\u021bii vechilor m\u0103n\u0103stiri, at\u00e2t \u00een Valahia c\u00e2t \u0219i \u00een Moldova. \u00cen 1850, domni\u021ba Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei Grigore al V-lea Ghica, pozeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, pictorului german Ernst Wilhelm Rietschel \u00eentr-un costum \u021b\u0103r\u0103nesc moldovenesc (<em>Figura 2<\/em>). Tot \u00een 1850, artistul Constantin Daniel Rosenthal, la cererea familiei Rosetti, \u00eentruchipeaz\u0103 simbolul <em>Rom<\/em>\u00e2<em>niei Revolu\u021bionare<\/em>&nbsp; prin imaginea unei tinere femei \u00eembr\u0103cate \u00een straie \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din zona Arge\u0219ului (<em>Figura 3<\/em>).&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1853, marele revolu\u021bionar unionist C.A. Rosetti scrie de la Paris o <em>Prim\u0103 epistol\u0103 c\u0103tre femeile clasei privilegiate<\/em>, \u00een care \u00eencurajeaz\u0103 doamnele din elita rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 participe activ la structurarea modern\u0103 a idealurilor rom\u00e2nismului. \u00cen marile familii boiere\u0219ti, cum erau Gole\u0219tii din Arge\u0219, at\u00e2t b\u0103rba\u021bii c\u00e2t \u0219i femeile \u00eencep de acum lupta pentru formarea \u0219i recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a unui stat na\u021bional, care urma s\u0103 se realizeze prin unirea celor trei principate rom\u00e2ne. \u00cen timp ce b\u0103rba\u021bii se foloseau de i\u021be politice \u0219i diplomatice, cu care urmau s\u0103 creeze \u0219i apoi s\u0103 consolideze grani\u021be, adic\u0103 trupul fizic al \u021b\u0103rii, doamnele \u021beseau firele destinului rom\u00e2nesc cu alte mijloace, dar cu care vor reu\u0219i s\u0103 \u00eenve\u0219m\u00e2nteze tot at\u00e2t de trainic trupul viitoarei noastre identit\u0103\u021bi: costumul na\u021bional. \u00cen 1854, r\u0103spunz\u00e2nd chem\u0103rii lui Rosetti, personaje precum Elena Cornescu, Felicia \u0219i Ana Racovi\u021b\u0103, Elena Filipescu, Ana Cre\u021bianu, Ana Odobescu, Virginia Eliade R\u0103dulescu ori Catinca Tr\u0103snea formeaz\u0103 <em>Asocia\u021bia Doamnelor<\/em>, cu scopul de a culege, a cerceta \u0219i a promova portul rom\u00e2nesc \u0219i elementele de cultur\u0103 \u0219i de tradi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 p\u0103strate \u0219i transmise prin arta acului \u0219i a r\u0103zboiului de \u021besut. Primul atelier al <em>Asocia\u021biei<\/em> a fost \u00eenfiin\u021bat chiar la conacul Gole\u0219tilor, \u00eentr-o zon\u0103 care avea o lung\u0103 \u0219i important\u0103 tradi\u021bie textil\u0103. Din Gole\u0219ti a pornit emula\u021bia care a f\u0103cut s\u0103 bat\u0103 inima costumului na\u021bional rom\u00e2nesc, acela pe care l-au conceput doamnele <em>Asocia\u021biei<\/em> (devenit\u0103 <em>Furnica,<\/em> \u00een 1882, sub \u00eenaltul patronaj al&nbsp; reginei Elisabeta), adic\u0103 dintr-un loc binecuv\u00e2ntat \u00een care acestea, pun\u00e2nd \u00een oper\u0103 munca \u021b\u0103r\u0103ncilor locale, l-au brodat \u0219i l-au \u021besut.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Stil \u0219i identitate<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Portul na\u021bional rom\u00e2nesc este diferit de portul \u021b\u0103r\u0103nesc regional. \u00cen timp ce portul regional s-a dezvoltat organic, timp de sute de ani, \u00een func\u021bie de nevoile fizice \u0219i spirituale ale \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni \u0219i prezint\u0103, \u00een consecin\u021b\u0103, o mare diversitate stilistic\u0103 (fiecare principat fiind constituit dintr-o sum\u0103 de regiuni distincte), portul na\u021bional rom\u00e2nesc este un produs de sintez\u0103, de tip intelectual, creat de elitele politice din Valahia \u0219i din Moldova cu scopul de a promova suma virtu\u021bilor na\u021biunii rom\u00e2ne, at\u00e2t pe plan na\u021bional c\u00e2t \u0219i interna\u021bional. Astfel, portul na\u021bional rom\u00e2nesc va avea menirea de a reprezenta Rom\u00e2nia ca \u021bar\u0103 \u0219i ca neam ori de c\u00e2te ori va fi nevoie. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris din 1867, c\u00e2nd Rom\u00e2nia, \u00een ciuda vehementelor proteste otomane, particip\u0103, sub conducerea noului domn Carol I, cu propriul s\u0103u nume, cu propriul s\u0103u steag, cu portul s\u0103u specific \u0219i c\u00e2\u0219tiga o sum\u0103 de premii importante, inclusiv pentru costumele na\u021bionale. Succesul pe care l-a avut Rom\u00e2nia la aceast\u0103 expozi\u021bie \u00eent\u0103re\u0219te lupta pentru afirmare na\u021bional\u0103, aspira\u021biile de unitate ale rom\u00e2nilor \u0219i o inspir\u0103 pe noua doamn\u0103 a \u021b\u0103rii, Elisabeta de Wied, s\u0103 adopte la curte, portul na\u021bional rom\u00e2nesc. O dat\u0103 cu recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a independen\u021bei Regatului Rom\u00e2niei, desprins din Imperiul Otoman in 1881, costumul na\u021bional rom\u00e2nesc devine oficial strai aulic. Inspirate de Elisabeta Doamna, at\u00e2t femeile din elita regatului Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u0219i cele din elita intelectual\u0103 a Transilvaniei, adopt\u0103 portul aulic \u00een lupta lor pentru afirmare na\u021bional\u0103. \u00centr-un efort ridicol de a opri r\u0103sp\u00e2ndirea portului rom\u00e2nesc \u00een r\u00e2ndurile elitelor din Transilvania, autorit\u0103\u021bile maghiare percep taxe exorbitante pentru costumele na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti importate. \u00cens\u0103 doamnele din Transilvania, cu ajutorul acelora din Regat, \u00ee\u0219i deschid propriile lor ateliere la Or\u0103\u0219tie, la Hunedoara \u0219i la Arad. \u00cen timp, Transilvania adopt\u0103 un port rom\u00e2nesc pan-transilv\u0103nean, inspirat de portul sobru al S\u0103li\u0219tei Sibiului.<\/p>\n\n\n\n<p>Cum arat\u0103 portul na\u021bional rom\u00e2nesc al celei de a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea? Realizat din materiale somptuoase, costumul na\u021bional rom\u00e2nesc de curte, inspirat at\u00e2t din portul regional al Arge\u0219ului si Muscelului, c\u00e2t \u0219i din costumele de curte domneasc\u0103 din secolul al XV-lea, era format din c\u0103ma\u0219a cu poale, fota sau v\u00e2lnicul, \u0219ortul (catrin\u021ba) \u0219i marama de borangic. C\u0103ma\u0219a era brodat\u0103 cu fir de l\u00e2n\u0103 sau de m\u0103tase fran\u021buzeasc\u0103 \u0219i cu fir de aur \u0219i sau de argint. De obicei se folosea o p\u00e2nz\u0103 fin\u0103 de bumbac sau de borangic, ie\u0219it\u0103 din atelierele <em>Asocia\u021biei Doamnelor<\/em> (<em>Furnica<\/em>). Fota (sau v\u00e2lnicul) \u0219i \u0219or\u021bul (cum era numit\u0103&nbsp; de doamnele de atunci catrin\u021ba) erau de regul\u0103 realizate din l\u00e2n\u0103 \u0219i erau brodate sau \u021besute cu ales\u0103turi din l\u00e2n\u0103 \u0219i din fir metalic sau tel (fir metalic lat). Motivele de pe c\u0103m\u0103\u0219i, fote \u0219i marame erau \u00een general geometrice, adesea suger\u00e2nd structuri vegetale geometrizate. Cromatica era sobr\u0103, cu predominarea negrului, a ro\u0219ului sau a firului de aur.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Costumul na\u021bional rom<\/em><\/strong><strong>\u00e2<\/strong><strong><em>nesc ca limbaj<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Scriam la \u00eenceput, vorbind despre c\u0103ma\u0219a na\u021bional\u0103, c\u0103 folose\u0219te o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 curat\u0103. Prin elemente de croi \u0219i de stil specific rom\u00e2ne\u0219ti, c\u0103ma\u0219a na\u021bional\u0103 \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, costumul na\u021bional rom\u00e2nesc folosesc un limbaj \u021besografic eficient, dac\u0103 avem \u00een vedere discreta, dar distinsa folosire a tricolorului \u00een broderie \u0219i \u00een c\u00e2mpii ornamentali &#8211; adesea ca puncte de accent \u2013 \u0219i semnificativa alegere, de la un moment dat, a croiului c\u0103m\u0103\u0219ii cu m\u00e2neca tripartit\u0103 (\u00een locul celei drepte), format\u0103 din alti\u021b\u0103, \u00eencre\u021b \u0219i r\u00e2uri, cea numit\u0103, \u00een Vechiul Regat, c\u0103ma\u0219\u0103 cu alti\u021b\u0103. \u00cen acest limbaj panrom\u00e2nesc, s-ar putea spune c\u0103 dac\u0103 spiritul patriotic, unionist, al purt\u0103torului costumului popular este subiectul, atunci croiul, cromatica \u0219i motivele \u00eei formeaz\u0103 predicatul, atributele \u0219i complementele. Alegerea c\u0103m\u0103\u0219ilor cu m\u00e2neci tripartite \u2013 op\u021biune \u00eent\u00e2lnit\u0103 de secole, at\u00e2t \u00een Valahia c\u00e2t \u0219i \u00een Moldova &#8211; a creat o punte cultural\u0103 \u0219i istoric\u0103 \u00eentre munteni \u0219i moldoveni, at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een preajma Micii Uniri, care&nbsp; avea menirea s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 se vad\u0103 precum \u0219i erau: acela\u0219i popor, r\u0103s\u0103rit din aceea\u0219i r\u0103d\u0103cin\u0103.&nbsp;\u00cens\u0103 aceast\u0103 c\u0103ma\u0219a, devenita emblematic\u0103 pentru Rom\u00e2nia Mic\u0103, nu este specific\u0103 \u0219i Transilvaniei, unde alti\u021ba, \u00eencre\u021bul \u0219i r\u00e2urile sunt dispuse diferit sau lipsesc. Motiv pentru care marea regin\u0103 Maria a hot\u0103r\u00e2t, de pild\u0103, s\u0103 foloseasc\u0103 c\u0103ma\u0219a cu m\u00e2nec\u0103 dreapt\u0103, cu care s\u0103 poat\u0103 comunica \u0219i dincolo de Carpa\u021bi \u0219i cu care s\u0103 se poat\u0103 identifica femeile din \u00eentreaga Rom\u00e2nie Mare.<\/p>\n\n\n\n<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8211;<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Credit fotografii:&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><em>Figurile 1,2: Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne&nbsp;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Figura 3: Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Simona LAIU<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>California, SUA<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>9 august 2020<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u0103ma\u0219a na\u021bional\u0103, piesa de baz\u0103 a costumului rom\u00e2nesc, conceput\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea de c\u0103tre doamnele din elit\u0103, vorbe\u0219te cea mai curata limba rom\u00e2neasc\u0103. Ea are subiect, predicat, atribut \u0219i complement \u0219i se adreseaz\u0103 tuturor rom\u00e2nilor at\u00e2t prin compozi\u021bia croiului, prin dispunerea c\u00e2mpilor decorativi \u0219i a cromaticii, c\u00e2t \u0219i prin semnifica\u021bia motivelor folosite. Povestea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":6308,"featured_media":18839,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-18838","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-c5-cultura"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/LIMBAJUL-TESOGRAFIC-AL-MARII-UNIRI.jpg?fit=600%2C1060&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6308"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18838"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18838\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18840,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18838\/revisions\/18840"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18839"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}