{"id":22208,"date":"2022-12-05T07:09:26","date_gmt":"2022-12-05T14:09:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/?p=22208"},"modified":"2022-12-05T07:09:28","modified_gmt":"2022-12-05T14:09:28","slug":"anisoara-violeta-cira-indezirabil-un-roman-psihologic-clasic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/anisoara-violeta-cira-indezirabil-un-roman-psihologic-clasic\/","title":{"rendered":"ANI\u0218OARA-VIOLETA C\u00ceRA, \u201eINDEZIRABIL\u201d – UN ROMAN PSIHOLOGIC CLASIC"},"content":{"rendered":"\n

ANI\u0218OARA-VIOLETA C\u00ceRA<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eINDEZIRABIL\u201d \u2013 UN ROMAN PSIHOLOGIC CLASIC<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Silvia-Gabriela Alm\u0103jan \u00eemi spunea c\u0103 este de-a dreptul fascinat\u0103 de proza lui Iulian Chivu. M-a f\u0103cut s\u0103-mi doresc s\u0103 citesc romanul recenzat de ea. A\u0219a c\u0103, m-am \u00eent\u00e2lnit cu prietena mea \u00een drumul spre casa noastr\u0103 de la \u021bar\u0103, din Ocna de fier, pentru a-mi da volumul. M-am legat suflete\u0219te de aceast\u0103 carte din clipa \u00een care am deschis-o.
Noul roman al lui Iulian Chivu, intitulat Indezirabil <\/em>(Editura SITECH, Craiova, 2022), este o carte a suferin\u021bei intense \u0219i prelungite, care-l conduce pe erou spre sine. Drama despre care vorbe\u0219te este cea a unui profesor de matematic\u0103, nevoit s\u0103 stea dou\u0103 luni \u00een \u00eenchisoare din pricina unei erori judiciare. Acest eveniment \u00eei schimb\u0103 radical via\u021ba. Nevinovatul este o victim\u0103 trist\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Pe fundalul unui tablou realist al societ\u0103\u0163ii din Bucure\u015ftiul transform\u0103rilor democratice, post-revolu\u021bionare, ni se prezint\u0103 un destin individual (dar c\u00e2te dintre acestea nu vor fi fost?), \u00een care nedreptatea reverbereaz\u0103, \u00ee\u0219i pune amprenta negativ\u0103 pe existen\u021ba unei persoane care a fost condamnat\u0103 de instan\u021b\u0103 o singur\u0103 data, dar care, din cauza aceasta, este condamnat\u0103 apoi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 umilin\u021be greu de suportat. Protagonistul se clatin\u0103, dar nu abdic\u0103 de la principii \u0219i standarde morale. Nu cade sub lovituri, ci se cunoa\u0219te din ce \u00een ce mai bine.
Titlul celui mai recent volum de proz\u0103 al lui Iulian Chivu, INDEZIRABIL, indic\u0103 subtil motivul traumei psihologice a protagonistului, care, dup\u0103 eliberarea sa din pu\u0219c\u0103rie, nu se simte liber, ci stigmatizat \u0219i respins de societate. Un individ indezirabil \u00een comunitatea sa, \u00een care nu-\u0219i mai g\u0103se\u0219te locul de dinainte. Romanul se axeaz\u0103 pe conflicte. Lupta eroului se d\u0103 \u00een planul con\u0219tiin\u021bei, dar argumentele pro \u0219i contra \u00eei vin din afar\u0103, dinspre cei de care se simte incriminat, ca orice individ ce s-a f\u0103cut o dat\u0103 pentru totdeauna de ru\u0219ine fa\u021b\u0103 de ai s\u0103i. Dou\u0103 conflicte \u00eei furnizeaz\u0103 temele de reflec\u021bie, de zbucium intelectual \u0219i psihic, pe care se sprijin\u0103 dezvoltarea firului epic \u00een consona\u021b\u0103 cu evolu\u021bia psihologic\u0103 a protagonistului: cel dintre profesorul Iacob \u0219i justi\u021bie \u0219i cel dintre acesta \u0219i societate (v. modul \u00een care este v\u0103zut de profesori).
Structura, compozi\u0163ia, personajele, arhitectura naratorial\u0103, o serie de pasaje \u00een care fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile suflete\u0219ti r\u0103bufnesc demonstreaz\u0103 cu pregnan\u0163\u0103 c\u0103 proza lui Iulian Chivu este de factur\u0103 clasic\u0103, iar tema \u0219i personajele sunt tratate \u00een spirit realist. Alc\u0103tuit din optsprezece capitole, romanul are mai multe planuri narative, care urm\u0103resc destinele unor personaje p\u00e2n\u0103 \u00een detaliu: destinul lui Iacob \u0219i al familiei, destinul Magdei, destinul lui C\u0103lu\u0219aru \u2013 demonul alb din penitenciar, al lui Tabacu, al Sofic\u0103i \u2013 fosta elev\u0103 a Ravec\u0103i etc. Polisemia \u0219i polifonia discursiv\u0103 \u00eentre\u021bin tensiunea ce men\u021bine viu interesul pentru ac\u021biune \u0219i caractere pe tot parcursul romanului.
\u00cen secven\u021ba ini\u021bial\u0103 suntem introdu\u0219i \u00een lumea tenebroas\u0103 dintr-un penitenciar \u00een care iadul imaginar este surprins din perspectiva obiectiv\u0103 a naratorului, fiind situat sub semnul timor\u0103rii, al frustr\u0103rii, al dramei eroului de a nu fi \u00een\u021beles. \u00cenc\u0103 din expozi\u021biune, se reflect, prin galleria personajelor, un mod specific prozatorului Iulian Chivu de a-\u0219i alege personajele \u0219i de a le situa \u00eentr-un mediu favorizant pentru o c\u0103dere psihic\u0103 de propor\u021bii. Prin intermediul lui C\u0103lu\u0219aru, B\u00e2rzan \u0219i Tabacu, protagonistul p\u0103trunde \u00een universul claustrant al unei celule de \u00eenchisoare, unde gardianul face legea. Astfel, cititorul face repede cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu un peisaj autentic al tipologiilor specifice unei proze realiste. \u00cen acest context, brutalitatea unui gardian devine o experien\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 \u0219i de cunoa\u0219tere. Situa\u021bia umilitoare \u00een care se afl\u0103 Iacob din cauza acestuia pare f\u0103r\u0103 ie\u0219ire: \u201eGardianul \u00eel \u00eempinse cu brutalitate, \u00eenc\u00e2t se pr\u0103bu\u0219i pe podeaua slinoas\u0103 a celulei \u0219i un miros fetid, de balt\u0103 clocit\u0103, \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu repulsie, iar sarsanaua cu efectele personale permise unui de\u021binut se rostogoli la picioarele celorlal\u021bi condamna\u021bi care se ridicaser\u0103 speria\u021bi, ca la comand\u0103, \u0219i luaser\u0103 pozi\u021bia de drep\u021bi\u201d.
Profesorul de matematic\u0103, Iacob, reprezint\u0103 tipul intelectualului rafinat, de caracter, intransigent, ne\u00eemp\u0103cat cu situa\u021bia disperat\u0103 \u00een care se afl\u0103, dar \u00een care, datorit\u0103 forma\u021biei sale intelectuale, \u00eentrevede \u0219i un aspect pozitiv: \u0219ansa \u201ec\u0103l\u0103toriei\u201d spre sine. \u00cen acest demers, se contureaz\u0103 viziunea autorului asupra condi\u021biei umane, \u00een aspectele sale esen\u021biale \u2013 rela\u021bia cu societatea, cu familia, cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103.
Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui roman a\u0219ezat pe dou\u0103 fronturi: cel al profesorului, care cu devotament \u00ee\u0219i \u00eenva\u021b\u0103 impecabil elevii matematic\u0103 \u00een \u0219coal\u0103, atent fiind \u0219i la necazurile lor (v. eleva eminent\u0103 care este \u00een pragul sinuciderii din cauza unei sarcini nedorite) \u0219i cel al de\u021binutului nevinovat, \u00eenchis al\u0103turi de cei vinova\u021bi, \u00eentr-un penitenciar, care ajunge s\u0103 fie tratat, de fapt, ca ace\u0219tia din urm\u0103, spre nedumerirea \u0219i nelini\u0219tea sa.
Episodul intr\u0103rii \u00een \u00eenchisoare, din capitolul I, ilustreaz\u0103 reac\u021bia intelectualului pus \u00een fa\u021ba unei situa\u021bii limit\u0103, f\u0103r\u0103 sc\u0103pare. Profesorul refuz\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i accepte soarta. Imaginile terifiante ale celulei \u0219i colegii de deten\u021bie sunt coordonatele dinamice ale tabloului macabru \u00een care este introdus protagonistul: \u201eIacob \u00ee\u0219i revenea greu, dar nu avea \u00eencotro; era \u0219i \u00een situa\u021bia, dar \u0219i \u00een locul unde nu te dezmetice\u0219ti repede, fiindc\u0103 totul se cere acceptat a\u0219a cum \u021bi-a fost dictat, ordonat\u201d (p. 9). \u00cen incipitul romanului sunt, de altfel, fixate cu precizie realist\u0103 coordonatele spa\u021bio-temporale: \u201eTimpul petrecut \u00eentre de\u021binu\u021bi trecea greu, iar dup\u0103 ce fusese \u00een\u0219tiin\u021bat de la comandamentul \u00eenchisorii c\u0103 pe 13 februarie are recurs la \u00cenalta Curte, emo\u021biile ultimei speran\u021be \u00eel f\u0103ceau s\u0103 i se par\u0103 c\u0103 vremea trece \u0219i mai greu\u201d (p. 18).
Sim\u021b\u0103m\u00e2ntul dominant al personajului central este, \u00een noile circumstan\u021be, teama: \u201eIacob se sim\u021bea din ce \u00een ce mai neputincios \u0219i se temea odat\u0103 cu apropierea serii la g\u00e2ndul c\u0103 va trebui s\u0103 doarm\u0103 cu trei pu\u0219c\u0103ria\u0219i necunoscu\u021bi, c\u0103 va fi \u00eentuneric\u2026\u201d (p .12). C\u0103lu\u0219aru, fostul preot, intuia frica profesorului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l tempereze, s\u0103-l \u00eencurajeze, s\u0103-l ghideze \u00een traiul din pu\u0219c\u0103rie: \u201e\u2013 S\u0103 nu te temi, interveni iar C\u0103lu\u0219aru de parc\u0103 \u00eei citise g\u00e2ndurile, s\u0103 nu te temi! R\u0103m\u00e2ne o lumin\u0103 de veghe, chiar acolo l\u00e2ng\u0103 tine, deasupra u\u0219ii. S\u0103 cau\u021bi s\u0103 dormi, c\u0103 ziua nu po\u021bi s\u0103 te culci: se fac perchezi\u021bii, se face prezen\u021ba, trec \u0103\u0219tia pe coridor \u0219i se uit\u0103 \u00een celule\u2026\u201d (p. 12). \u00cen episodul \u00een care gardianul \u00eel agreseaz\u0103 pe B\u00e2rzan, Iacob este f\u0103cut \u201escor\u021bos\u201d de c\u0103tre gardianul satisf\u0103cut a se dezl\u0103n\u021bui \u00een for\u021b\u0103, din pretisa sa superioritate. C\u0103lu\u0219aru intervine din nou cu scopul de a-l acomoda pe profesor cu obiceiurile locului: \u201e \u2013 S\u0103 nu mai faci asta niciodat\u0103, \u00eel preveni C\u0103lu\u0219aru dup\u0103 ce a plecat gardianul. Nu aju\u021bi pe nimeni, ba se putea ca B\u00e2rzan s\u0103 o p\u0103\u021beasc\u0103 \u0219i mai r\u0103u, iar \u021bie nu-\u021bi este de folos cu nimic: \u0103la tot b\u0103d\u0103ran r\u0103m\u00e2ne, dar e gardian; tu e\u0219ti intelectual, dar de\u021binut. Asta e \u0219i trebuie s\u0103 accep\u021bi!\u201d (p. 19). Obosit, dar lucid, Iacob realizeaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 tare pentru a preveni o posibil\u0103 pr\u0103bu\u0219ire. \u00cen percep\u021bia societ\u0103\u021bii, ideile \u0219i suferin\u021ba pe care le provoac\u0103 \u00eenchisoarea sunt pedepse meritate pentru cei ce \u00eencalc\u0103 legea, dar total indezirabile. Totu\u0219i, acest mediu are \u0219i aspecte pozitive: devine pentru protagonist cadrul unei confrunt\u0103ri cu tr\u0103irea autentic\u0103 \u0219i profund\u0103, cu medita\u021bia asupra solidarit\u0103\u021bii colective, a vie\u021bii \u00een general: \u201e\u0218i apoi eu nu am venit aici s\u0103 fac sociologie penitenciar\u0103, ci s\u0103-mi tr\u0103iesc al\u0103turi de oamenii \u0103\u0219tia, sau de al\u021bii, o vreme golit\u0103 de orice sens \u0219i s\u0103 veghez ca nu cumva s\u0103 m\u0103 pr\u0103bu\u0219esc \u00een acest h\u0103u psihologic pe care soarta mi l-a h\u0103r\u0103zit s\u0103-l traversez. Totu\u0219i, c\u00e2teva observa\u021bii minimale trebuie s\u0103 re\u021bin pentru c\u0103 sunt utile coabit\u0103rii for\u021bate de dincoace de gratii \u0219i de u\u0219a asta etan\u0219eizat\u0103 ca la un submarin\u201d (p.15).
Un rol decisiv pentru soarta lui Iacob \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eel joac\u0103 avocata Magda Obrenovici, cea care \u00eei \u00eentre\u021bine moralul protagonistului, consider\u00e2ndu-l nevinovat. F\u0103r\u0103 participarea ei, ac\u021biunea ar fi putut p\u0103rea fad\u0103, c\u0103ci eliberarea lui Iacob din \u00eenchisoare ar fi fost imposibil\u0103. Magda \u00eel stima foarte mult pe profesor \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd i-a fost elev\u0103. Cunosc\u00e2ndu-l bine, nu putea admite ca el s\u0103 fie vinovat de t\u0103inuire. Drept urmare, aceasta l-a asigurat c\u0103 \u201ela Curtea de Casa\u021bie va avea c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 \u0219i c\u0103, conform procedurii, va fi pus \u00een libertate imediat dup\u0103 pronun\u021barea sentin\u021bei\u201d (p. 16); pe moment, Iacob nu credea \u00een rezolvarea situa\u021biei, dar avea \u00eencredere \u00een avocata sa: \u201eMagda va ac\u021biona la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, e gloria ei. El se mul\u021bumea s\u0103 scape din \u00eenchisoare mai \u00eent\u00e2i, apoi s\u0103 fie repus \u00een drepturi, sp\u0103l\u00e2nd m\u0103car \u00een parte ru\u0219inea de a fi titrat pu\u0219c\u0103ria\u0219 \u2013 c\u0103 de stat printre t\u00e2lhari, oricum a stat, n-avea cum s\u0103 nu recunoasc\u0103\u201d (p.17).
Tot Magda este cea care l-a sf\u0103tuit apoi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Adina, eleva lui. El dorea s\u0103 ajute fata s\u0103 treac\u0103 cu bine peste criza juvenil\u0103, f\u0103r\u0103 a implica alte persoane. Dar, \u00een asemenea cazuri, nu este loc de discre\u021bie. Datoria lui de diriginte \u0219i con\u0219tiin\u021ba omului matur l-au determinat s\u0103 fac\u0103 o sesizare la Parchet. Inima \u00eei era \u00eendoit\u0103. Evenimentul \u00eei st\u00e2rne\u0219te, din nou, o team\u0103 intens\u0103: \u00eel sperie eventualitatea sinuciderii fetei. Cu aceast\u0103 ocazie, se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu procurorul care \u00eel acuzase \u0219i \u00eel trimisese \u00een \u00eenchisoare. Fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Demetrian, \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103, totu\u0219i: \u201eCon\u0219tiin\u021ba lui era de acum mai pu\u021bin ap\u0103sat\u0103 de complicitatea t\u0103inuirii care i-ar fi fost imputat\u0103 \u00een orice situa\u021bie care s-ar fi terminat cu sinuciderea elevei\u201d (p. 43). Problema Adinei a fost rezolvat\u0103 \u0219i \u00een final t\u00e2n\u0103ra \u0219i-a putut sus\u021bine bacalaureatul: \u201eAdina a luat nou\u0103 \u0219i cincizeci \u0219i se bucur\u0103 pentru ea. Se recuperase, deci\u201d (p. 57).
Dup\u0103 ce rezultatele au fost afi\u0219ate \u0219i membrii comisiei au terminat toate formalit\u0103\u021bile, Iacob, al\u0103turi de al\u021bi colegi, s-a \u00eendreptat spre centrul ora\u0219ului, lu\u00e2nd-o prin parc. Momentul \u00een care i s-au aruncat c\u00e2teva cuvinte de la un elev l-a sf\u00e2\u0219iat suflete\u0219te. \u00ce\u0219i punea \u00eentrebarea dac\u0103 va sc\u0103pa vreodat\u0103 de stigmatul de pu\u0219c\u0103ria\u0219: \u201eSim\u021bi c\u0103 i se \u00eembujoreaz\u0103 fa\u021ba, inima \u00eei b\u0103tea cu putere \u00een t\u00e2mple, urechile i se \u00eenfundar\u0103 \u0219i se \u00eentrist\u0103 ad\u00e2nc c\u00e2nd ceilal\u021bi \u00ee\u0219i \u00eentoarser\u0103 spre el privirile involuntar, de parc\u0103 i-ar fi cerut s\u0103 reac\u021bioneaz\u0103, s\u0103 r\u0103spund\u0103 cumva, s\u0103 alerge la ei ca s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 cumva, s\u0103 alerge la ei ca s\u0103-l g\u0103sesc\u0103 pe vinovat, s\u0103 se r\u0103zbune. Nici \u00eenainte de asta Iacob nu fusese prea vorb\u0103re\u021b, dar acum amu\u021bi de-a binelea \u0219i nu mai scoase niciun cuv\u00e2nt p\u00e2n\u0103 ce se desp\u0103r\u021bir\u0103, la prima intersec\u021bie, de unde o lu\u0103, m\u00e2hnit, spre cas\u0103. \u00cei era ru\u0219ine \u0219i de el, dar mai ales cu el. De c\u00e2nd s-a desp\u0103r\u021bit de ceilal\u021bi colegi \u0219i a r\u0103mas singur pe drum, \u00eei revenea \u00een minte vocea gutural\u0103: \u2013 Pu\u0219c\u0103ria\u0219uleeee! La zdup cu tine!\u201d (p. 57)
Iacob este asaltat de evenimente care \u00eel ad\u00e2ncesc \u00een depresie \u0219i devine tot mai vulnerabil. O scen\u0103 sugestiv\u0103 o reprezint\u0103 una dintre discu\u021bile cu Raveca, so\u021bia care \u0219tie a-l asculta \u00een t\u0103cere, \u00eei cite\u0219te g\u00e2ndurile \u0219i poate s\u0103-l consoleze, c\u00e2nd e nevoie, cu o vorb\u0103 bun\u0103. Astfel, \u00eentr-o noapte \u00een care g\u00e2ndurile nu-i d\u0103deau pace, profesorului i-a venit ideea de a se muta \u00eentr-un ora\u0219 de munte, pentru a sc\u0103pa \u201ede umbra ru\u0219inii care \u00eel urm\u0103re\u0219te pe aici tot mai insistent\u201d. I-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it so\u021biei planul s\u0103u, lu\u00e2nd-o pe nepreg\u0103tite, dar ea l-a \u00een\u021beles: \u201e\u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a avut destul noroc: chiar inspectoratul \u0219colar, unde era apreciat, l-a ajutat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un post la un liceu bun. Casa au v\u00e2ndut-o la un pre\u021b satisf\u0103c\u0103tor, fiindc\u0103 era \u00eentr-o zon\u0103 de interes pentru cump\u0103r\u0103tori, iar la C\u00e2mpina, Cezariana i-a ajutat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o locuin\u021b\u0103 tot a\u0219a de bun\u0103, \u00eentr-un cartier lini\u0219tit \u0219i curat; o cas\u0103 pe care o vindea mobilat\u0103 o familie plecat\u0103 de c\u00e2\u021biva ani la munc\u0103 \u00een Anglia\u201d (p. 62).
Iacob \u0219i Raveca, atin\u0219i emo\u021bional de situa\u021bia precar\u0103 a familiei de rudari, c\u0103r\u0103midari de la marginea ora\u0219ului, i-au spus Sofic\u0103i c\u0103 doresc s\u0103-i ajute familia, d\u00e2ndu-le cele de trebuin\u021b\u0103 casei. Sofica vedea \u00een profesor un model de cinste demn de urmat: \u201eDomnul Iacob pleca nu pentru c\u0103 la C\u00e2mpina statutul lui de profesor i-ar da onoarea pe care el crede c\u0103 a pierdut-o aici sau c\u0103 ar avea un salariu mai mare. Pleca numai ca s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de umbra care \u00eel urm\u0103rea \u0219i s\u0103 ia lucrurile de la \u00eenceput, s\u0103-\u0219i caute o alt\u0103 lume \u00een care s\u0103 se simt\u0103 tot at\u00e2t de curat c\u00e2t se \u0219tia\u201d (p. 112).
Iacob, observator atent al realit\u0103\u021bii, cunosc\u0103tor a tot ce \u021bine de sim\u021b\u0103mintele profunde, plin de omenie \u0219i de generozitate, contribuie la bun\u0103starea unei familii de rudari, trimi\u021b\u00e2nd-o pe Sofica la doctorul Bojescu, pentru a o trata, chiar intervenind pentru a-l angaja pe Ilie, ginerele Sofic\u0103i, la \u0219coala unde predase. Dar karma lui r\u0103m\u00e2ne serios afectat\u0103 de experien\u021ba arestului.<\/p>\n\n\n\n

O serie de procedee compozi\u021bionale \u2013 r\u0103sturn\u0103ri bru\u0219te de situa\u021bie, elemente surpriz\u0103, anticip\u0103ri \u2013 complic\u0103 situa\u021biile prin care trece protagonistul. De pild\u0103, \u00eentr-una dintre ie\u0219irile pe care Iacob le-a f\u0103cut al\u0103turi de directorul Petru\u0219c\u0103 \u0219i profesorul Florescu, ace\u0219tia s-au pomenit la masa unde osp\u0103tarul le aducea c\u00e2teva sticle brumate, cu un fost elev \u2013 Corin Petrescu. Povestea de via\u021b\u0103 a asistentului de la Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103 l-a tulburat teribil. Mai mult, \u00een ziua de dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, Iacob afl\u0103 de la Florescu c\u0103 fostul elev a f\u0103cut chiar doi ani de pu\u0219c\u0103rie, ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 simt\u0103 iar ap\u0103sarea grea a g\u00e2ndului ce nu-i d\u0103dea pace: amintirea celor dou\u0103 luni \u00een care a fost \u00eenchis pe nedrept.
Cu g\u00e2ndul la iminenta \u00eenstr\u0103inare a casei, profesorul rememoreaz\u0103 anii copil\u0103riei, evadeaz\u0103 din prezentul ce-l zdruncin\u0103. Raveca, mai puternic\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l aduc\u0103 la realitate. Personalitatea Ravec\u0103i este eviden\u021biat\u0103 prin reflectarea ei \u00een con\u0219tiin\u021ba profesorului. So\u021bia \u00eei este devotat\u0103, mereu al\u0103turi, dar f\u0103r\u0103 menajamente, cu o sinceritate ce uneori devine de-a dreptul crud\u0103: \u201eNu e\u0219ti \u00een stare s\u0103 te ridici dup\u0103 ce ai c\u0103zut, nici nu urci acolo unde nu te mai atinge nimic profan. Preferi s\u0103 fugi de lume. Nu e\u0219ti \u00een stare s\u0103 ridici fruntea sus \u0219i s\u0103 mergi mai departe. E\u0219ti vulnerabil, omule! E\u0219ti slab! \u021ai-ai f\u0103cut calculul gre\u0219it, fiindc\u0103 nu de lume trebuie s\u0103 fugi, ci de con\u0219tiin\u021ba ta \u0219i asta n-ai s\u0103 reu\u0219e\u0219ti niciodat\u0103\u201d (p. 79). Ea face orice pentru a-l salva din nociva depresie. De pild\u0103, fiind convins\u0103 c\u0103 dac\u0103 nu ar p\u0103r\u0103si c\u00e2t mai repede ora\u0219ul, anxietatea lui ar cre\u0219te, \u00eel urmeaz\u0103 cu ochii \u00eenchi\u0219i la C\u00e2mpina.
Conflictul de natur\u0103 exterioar\u0103 este reprezentat de persistenta ne\u00een\u021belegere dintre profesorii exigen\u021bi \u0219i elevii ale c\u0103ror rezultate las\u0103 de dorit. De exemplu, conflictul ce se manifest\u0103 \u00eentre profesorul Iacob \u0219i Nec\u0219uleasa, legat de promovarea examenului de bacalaureat. Elevul, aflat \u00een postura posibilului \u201epicat la bac\u201d, a \u00eenceput a-i arunca profesorului vorbe ustur\u0103toare, care l-au descump\u0103nit \u0219i l-au r\u0103nit. Acelea\u0219i vorbe, rostite cu acela\u0219i glas, au fost cele care l-au bulversat, gr\u0103bindu-l s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u0219ul. Ecoul lor i-a p\u0103truns ad\u00e2nc \u00een suflet: ,,l-ai l\u0103sat repetent, b\u0103 pu\u0219caria\u0219ule? Bucur\u0103-te b\u0103! La bul\u0103u! La mititica!\u201d (p. 97). Cu g\u00e2ndurile vrai\u0219te, fierb\u00e2nd de m\u00e2nie, Iacob concluzioneaz\u0103, r\u0103v\u0103\u0219it: ,,Sunt un indezirabil \u00een ora\u0219ul \u00een care am tr\u0103it o via\u021b\u0103, un renegat, un pu\u0219c\u0103ria\u0219\u2026\u201d (p. 98).
Mentalitatea lui Iacob este modelat\u0103 de semnalele pe care le recepteaz\u0103 din mediul vital. Nici vorb\u0103 de a-\u0219i dob\u00e2ndi lini\u0219tea sufleteasc\u0103 \u00een aceste condi\u021bii. Fiind o fire reflexiv\u0103 (fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile cauzate de timpul petrecut \u00een \u00eenchisoare, \u00eenstr\u0103inarea casei, mutarea \u00een alt ora\u0219), el \u00eencearc\u0103 totu\u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare, cu toate c\u0103 experien\u021bele existen\u021biale i-au afectat \u0219i libertatea interioar\u0103.
Dup\u0103 ce s-a mutat, precara lini\u0219te i-a fost cur\u00e2nd zdruncinat\u0103. Profesorul \u021binea leg\u0103tura cu prietenul s\u0103u, directorul Petru\u0219c\u0103. \u00centr-una dintre scrisorile pe care i le-a trimis acesta, l-a \u00een\u0219tiin\u021bat c\u0103 avocata Magda Corneanu, fosta elev\u0103 la serviciile c\u0103reia apelase \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, pentru sine \u0219i pentru Adina, s-a sinucis. Vestea l-a afectat profund. Nu \u00een\u021belegea alegerea Magdei. Era convins c\u0103 luat o asemenea decizie din cauza disper\u0103rii. Raveca \u00eens\u0103\u0219i este \u0219ocat\u0103: \u201e \u2013 O femeie ca ea, [\u2026] nu ai fi crezut c\u0103 cedeaz\u0103 lupta \u0219i mai ales nu ai fi crezut c\u0103 \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 astfel, cu gestul ei, copiii, c\u0103 \u00eei las\u0103 de izbeli\u0219te, \u00eens\u0103 teroarea la care era supus\u0103, violen\u021ba, persecu\u021biile despre care scrie \u00een mesajul c\u0103tre decan deveniser\u0103 de nesuportat\u201d (p. 132).
Romanul acesta ne dezv\u0103luie multe cauze ale senza\u021biei de insuportabil. C\u00e2te poate suporta un om?\u2026 Te \u00eentrebi \u0219i realizezi c\u0103 via\u021ba e, pentru unii, un \u0219ir interminabil de lovituri.
Urm\u0103rind firul epic se observ\u0103 c\u0103, dac\u0103 ini\u021bial atmosfera era destul de tensionat\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii se complic\u0103, tensiunea epic\u0103 spore\u0219te. Directoarea de la noua \u0219coal\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-l descoase pe Iacob, printr-o st\u00e2ng\u0103cie prosteasc\u0103, pentru a afla dac\u0103 nu cumva a f\u0103cut \u00eenchisoare. Profesorul, plin de tact, a \u021binut s\u0103-i explice situa\u021bia. Un alt episod semnificativ \u2013 \u00een timp ce Iacob hoin\u0103rea pe str\u0103zile ora\u0219ului, pur \u00eent\u00e2mpl\u0103tor apare C\u0103lu\u0219aru, fapt ce-i genereaz\u0103 o enorm\u0103 nelini\u0219te. Nu credea c\u0103 \u0219i \u00een noul ora\u0219 fantomele trecutului \u00eel vor urm\u0103ri. C\u0103lu\u0219aru, de aceast\u0103 dat\u0103, este un demon fericit, care de\u021bine o firm\u0103 de transporturi \u00een ora\u0219ul C\u00e2mpina. \u00cen prima repriz\u0103, cea din \u00eenchisoare, figura lui solemn\u0103 impunea autoritate, doar era \u0219eful celulei ce mijlocea rela\u021biile cu caralii. \u00cen cea de-a doua repriz\u0103, la \u00eent\u00e2lnirea din ora\u0219, i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca un om total diferit. Naratorul \u00eei pune pe cei doi intelectuali fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, pentru a zugr\u0103vi starea sufleteasc\u0103 a protagonistului, dar \u0219i pentru a preg\u0103ti terenul pentru cea de-a treia repriz\u0103, din finalul romanului, c\u00e2nd i se dezv\u0103luie un adev\u0103r crunt, nea\u0219teptat. C\u0103lu\u0219aru ajunsese s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 bine cu Iacob, acesta consider\u00e2ndu-l o prezen\u021b\u0103 agreabil\u0103, un om cu care se poate discuta. El \u00eei propune profesorului Iacob s\u0103 mearg\u0103 la un spital, la Voila. O surpriz\u0103! Ajun\u0219i la spital, directoarea Emma Junger Avramescu a \u021binut s\u0103-i prezinte un caz aparte, de sindrom Godot. \u00cen mod treptat, i se aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 PACIENTUL \u00een cauz\u0103 r\u0103spunde la numele de Pet. Era chiar Petre Tabachere, poreclit Tabacu, un alt coleg de celul\u0103. Boala lui mocnea \u00eenc\u0103 din penitenciar, dar moartea so\u021biei l-a d\u0103r\u00e2mat. Discu\u021bia cu doamna doctor l-a f\u0103cut s\u0103-\u0219i con\u0219tietizeze propria neputin\u021b\u0103 de a-\u0219i st\u0103p\u00e2ni vibra\u021bia sufletului. Abia \u00een acest moment realizeaz\u0103 c\u0103 exista un dezechilibru \u00eentre el ca individ \u0219i propria sa fiin\u021b\u0103. De fapt, analiza cazului Tabacu era \u00eendreptat\u0103 spre el.
Iulian Chivu a f\u0103cut din profesorul Iacob un personaj complex. Intelectual onest, responsabil, gata s\u0103 suporte consecin\u021bele alegerilor sale, dar dornic de libertate; un g\u00e2nditor analitic ce, pe m\u0103sur\u0103 ce tr\u0103ie\u0219te diverse experien\u021be, devine tot mai con\u0219tient de arbitrarul existen\u021bei; un om superior care nu abdic\u0103 de la regulile morale pe care \u0219i le-a impus. Frumuse\u021bea caracterului s\u0103u vine din faptul c\u0103, \u00een ciuda torturilor existen\u021bei, nu face compromisuri.
Autorul aduce \u00een prim-plan zbaterea unei con\u0219tiin\u021be \u00een efortul de aflare a sinelui. \u00cen \u00eentreb\u0103rile pe care \u0219i le pune, se poate spune chiar c\u0103 cititorul (re)g\u0103se\u0219te propriile c\u0103ut\u0103ri, propria ezitare \u00een a \u00een\u021belege \u0219i a-\u0219i continua drumul \u00een via\u021b\u0103.
Expresivitatea este calitatea particular\u0103 a stilului Domnului Profesor Iulian Chivu. Unicitatea limbajului este asigurat\u0103 de varietatea lexicului, ingeniozitatea combina\u021biilor lexicale, expunerea limpede, coeren\u021ba p\u0103r\u021bilor discursului.
Cu certitudine, acest roman eviden\u021biaz\u0103 dou\u0103 calit\u0103\u021bi indiscutabile: claritatea limbajului \u0219i naturale\u021bea stilistic\u0103. Claritatea rezult\u0103 din modul \u00een care autorul prezint\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de personalitate, un personaj sau o situa\u021bie-cheie (v. examenul de bacalaureat, eleva Adina, \u00eenstr\u0103inarea casei, boala lui Tabacu etc). Naturale\u021bea vine din exprimarea fireasc\u0103 a naratorului care, de\u0219i cunoa\u0219te, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mult mai mult dec\u00e2t cititorul, urmeaz\u0103 caden\u021ba evenimentelor \u0219i nu las\u0103 niciun moment impresia de superioritate afectat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ANI\u0218OARA-VIOLETA C\u00ceRA \u201eINDEZIRABIL\u201d \u2013 UN ROMAN PSIHOLOGIC CLASIC \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Silvia-Gabriela Alm\u0103jan \u00eemi spunea c\u0103 este de-a dreptul fascinat\u0103 de proza lui Iulian Chivu. M-a f\u0103cut s\u0103-mi doresc s\u0103 citesc romanul recenzat de ea. A\u0219a c\u0103, m-am \u00eent\u00e2lnit cu prietena mea \u00een drumul spre casa noastr\u0103 de la \u021bar\u0103, din Ocna de […]<\/p>\n","protected":false},"author":6391,"featured_media":21982,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":{"0":"post-22208","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-c5-cultura"},"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/Anisoara-Violeta-Cira.jpg?fit=1069%2C1425&ssl=1","amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22208"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6391"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22208"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22208\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22209,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22208\/revisions\/22209"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21982"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22208"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22208"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22208"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}