{"id":24094,"date":"2024-09-02T21:36:23","date_gmt":"2024-09-03T03:36:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/?p=24094"},"modified":"2024-09-02T21:36:23","modified_gmt":"2024-09-03T03:36:23","slug":"mircea-d-istrate-voievodul-poeziei-ardelene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/mircea-d-istrate-voievodul-poeziei-ardelene\/","title":{"rendered":"MIRCEA D. ISTRATE \u2013 VOIEVODUL POEZIEI ARDELENE"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"font-weight: 400;\">Una din dimensiunile majore ale patriotismului a fost \u0219i este din totdeauna, cinstirea limbii rom\u00e2ne\u0219ti, indiferent de dialectul \u00een care un autor se exprim\u0103. Important este s-o respec\u021bi, s-o \u00eembog\u0103\u021be\u0219ti, s-o a\u0219ezi la loc de cinste \u00een patrimoniul t\u0103u sufletesc. \u0218i dac\u0103, cei mai mul\u021bi autori, tind s-o abandoneze ori s-o schimonoseasc\u0103 \u00een favoarea unor expresii str\u0103ine care nu aduc emo\u021bii \u0219i nici vreun alt beneficiu spiritual, este datoria celor care \u00eenc\u0103 o mai respect\u0103 \u0219i o folosesc \u00een scrierile lor.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Un astfel de poet al Ardealului, care nu \u0219i-a uitat niciodat\u0103 graiul \u00een care a ascultat pentru prima oar\u0103 c\u00e2ntecele de leag\u0103n ale mamei, este Mircea Dorin Istrate, de p\u0103m\u00e2nt dintr-un sat din Mure\u0219. Tot ce a realizat \u00een \u00eentreaga lui activitate literar\u0103 atest\u0103 faptul c\u0103 e un rom\u00e2n adev\u0103rat \u0219i un scriitor patriot cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Dovad\u0103 \u0219i premiile numeroase pe care le-a ob\u021binut, cu ocazia multor concursuri \u0219i Festivaluri de poezie la care a participat \u0219i care i-au adus notorietate \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/span><\/p>\n<p> <\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Sub acoper\u0103m\u00e2ntul cald al acestei limbi materne, autorul a conceput mii de poezii de \u00eenalt\u0103 sim\u021bire, care au p\u0103truns direct \u00een inimile bunilor rom\u00e2ni de oriunde s-ar afla. A\u0219a cum crede poetul, limba rom\u00e2neasc\u0103 vorbit\u0103 \u00een Ardeal, limba \u201dvorovit\u0103 t\u0103t\u0103-n grai ardelenesc\u201d, dac\u0103 ar pieri, prin absurd, ar fi o imens\u0103 nenorocire, numai c\u0103 limba str\u0103mo\u0219ilor nu poate pieri niciodat\u0103. De aceea, poetul \u00eei aduce un suprem OMAGIU limbii sfinte, sub forma prozei poetice, f\u0103g\u0103duind c\u0103 n-o s-o uite, dovad\u0103 toate c\u0103r\u021bile sale (\u0219i nu pu\u021bine!) pe care le-a scris \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it oamenilor din orice col\u021b al \u021b\u0103rii, \u00eendemn\u00e2ndu-i ca un bun rom\u00e2n pe to\u021bi, s\u0103-i dea cinstire \u00een orice \u00eemprejurare. \u00cen asemenea circumstan\u021be, poetul \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe to\u021bi rom\u00e2nii, s-o iubeasc\u0103, s-o cinsteasc\u0103, s-o apere \u0219i s-o ocroteasc\u0103, pentru \u201da \u00eemplini vrerea \u00eenainte-merg\u0103torilor no\u0219tri,, iar voi cei de azi, ve\u021bi putea l\u0103sa urma\u0219ilor, ce vor veni dup\u0103 voi, acea nepre\u021buit\u0103 avere, a acestui frumos, curat \u0219i at\u00e2t de sim\u021bitor suflet rom\u00e2nesc\u201d.<\/span><\/p>\n<p> <\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, poetul vrea ca limba rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fie CINSTIT\u0102 precum moa\u0219tele sfin\u021bilor, pentru c\u0103 \u0219i ea este sf\u00e2nt\u0103 \u0219i d\u0103inuie pe acest p\u0103m\u00e2nt, \u201ddin timpuri str\u0103mo\u0219e\u0219ti\u201d: \u201dB\u0103tr\u00e2na limb\u0103 fie-ne ca MOA\u0218TE-n \/ BISERICA vorbirii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. \u0218i aici, poetul atinge o latur\u0103 esen\u021bial\u0103 a patriotismului rom\u00e2nesc: considerarea limbii ca sf\u00e2nt\u0103 \u00een \u201dBISERICA vorbirii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d. E o datorie de onoare s\u0103 p\u0103str\u0103m \u0219i s\u0103 ducem mai departe limba rom\u00e2neasc\u0103, \u201d\u00een suflete, \u00een inim\u0103 \u0219i-n g\u00e2nd\u201d, a\u0219a cum a fost ea, mo\u0219tenit\u0103 din str\u0103mo\u0219i.\u00a0 Aceste r\u00e2nduri figureaz\u0103 ca un preambul la ceea ce urmeaz\u0103 \u0219i anume: \u201dOmagiu Limbii Rom\u00e2ne\u201d, un poem generos, cu orchestra\u021bie ampl\u0103 cu idei \u00eenalte. Autorul \u00eencepe interactiv, cu c\u00e2teva defini\u021bii ale Limbii Rom\u00e2ne, asemuind-o cu \u201dFOCUL cel mereu VEGHETOR de CON\u0218TIIN\u021a\u0102 al acestui neam,, un zid de rezisten\u021b\u0103 \u00eempotriva pierderii identit\u0103\u021bii. \u0218i tot prin ea, \u201dnoi avem via\u021b\u0103 social\u0103, nume \u0219i renume\u201d. Orice rom\u00e2n are datoria de a desf\u0103\u0219ura o lupt\u0103 continu\u0103 \u201dpentru rec\u00e2\u0219tigarea SENTIMENTULUI \u0219i mai ales a DEMNIT\u0102\u021aII noastre NA\u021aIONALE!\u201d<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Limba rom\u00e2n\u0103 este p\u0103str\u0103toare de istorie, dar fiind \u201dlimba neamului ea ADUN\u0102 \u0219i \u00ceNCHEAG\u0102 \u00een CUPRINSUL hotarelor ei, acest mare \u0219i str\u0103vechi NEAM ROM\u00c2NESC?\u201d Toate aceste LAUDE sunt expuse sub form\u0103 de dialog interactiv, cu virtualii cititori. \u00cen spirit pedagogic, poetul subliniaz\u0103 ideea c\u0103 doar \u00een limba matern\u0103 putem sim\u021bi \u201dDORUL cel arz\u0103tor c\u0103-i DOR, vaierul \u0219i pl\u00e2nsul sufletului fiec\u0103ruia atunci c\u00e2nd vom murmura DOINA noastr\u0103 cea str\u0103bun\u0103, c\u0103 doar atunci c\u00e2nd o ROSTIM putem sim\u021bi picurul cel fierbinte al lacrimilor noastre nesf\u00e2r\u0219ite, mereu n\u0103scute din t\u0103inuita noastr\u0103 RUG\u0102, \u00eendreptat\u0103 spre SF\u00c2NTUL, DIVINUL \u0219i CERESCUL cel Dumnezeiesc\u201d.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00a0Poezia \u201eVorba veche, rom\u00e2neasc\u0103\u201d este \u0219i ea \u00een sine un prelung ELOGIU al Limbii str\u0103mo\u0219e\u0219ti. \u00cen concep\u021bia autorului, limba rom\u00e2neasc\u0103 are t\u00e2lcul ei vr\u0103jit, plin de eresuri, de \u00een\u021belepciune \u0219i de sonuri delicate. O not\u0103 de specificitate a acestui poet este aceea c\u0103 SUBLINIAZ\u0102 prin MAJUSCULE uni termeni, pentru a ar\u0103ta CINSTIREA lor, sau cum ar trebui s\u0103 fie PRE\u021aUI\u021aI c\u00e2nd vorbim despre limba rom\u00e2n\u0103. Apoi, limba cea B\u0102TR\u00c2N\u0102, cum o nume\u0219te Mircea Dorin Istrate e \u201efloare rar\u0103\u201d, \u0219i pentru faptul c\u0103, \u201ePrin ea leg\u0103m TRECUTUL de departe\/ Cu mersul zilei celei de ACUM\u201d, ceea ce atest\u0103 continuitatea limbii noastre pe aceste meleaguri sfin\u021bite de s\u00e2ngele martirilor \u0219i eroilor. \u0218i pentru: \u201eC\u0103 VATRA noastr\u0103-i vatr\u0103 dinceputuri\u201d, dar \u0219i \u201eC\u0103 MO\u0218UL CEL B\u0102TR\u00c2N e Dumnezeu,\/ C\u0103 DORUL nostru-i numa-n aste luturi, \/ C\u0103 STRUNGA \u0219i R\u0102BOJUL le-am doar eu,\/ C\u0103 ceia TROAC\u0102 fosta-mi SC\u0102LD\u0102TOAREA \/ \u0218i-n COP\u00c2R\u0218\u0102U m-or duce-n \u021aINTIRIM, \/ C\u0103 MUMA e atoate\u0219tiutoarea, \/ \u0218i-n fa\u021ba lui IO, eu doar m\u0103-nchin\u201d (Vorba veche, rom\u00e2neasc\u0103).<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Ar fi total neproductiv s\u0103 cit\u0103m toate cuvintele \u00een dialectul ardelenesc, mo\u0219tenite \u0219i folosite \u00een crea\u021bii literare ale poe\u021bilor ardeleni.\u201dLimba b\u0103tr\u00e2neasc\u0103\u201d motiveaz\u0103 dragostea ardelenilor pentru ea \u0219i pentru c\u0103 e moale, lini\u0219tit\u0103, \u0219i de aceea-i nepierit\u0103. Ea are taine \u00eencifrate, \u00een\u021belepciune, eufonie, \u201dCuvintele \u00een ea \u00eemi C\u00c2NT\u0102, av\u00e2ndu-mi tril de cioc\u00e2rlie\u201d, \u201d\u00cen zisa lor se-nl\u0103crimeaz\u0103 FIORUL pus \u00een MIORI\u021a\u0102, \/ Iar \u00een lucrarea cea SURPAT\u0102-i, jertfelicita nevesti\u021b\u0103\u201d. Limba aceasta e transmis\u0103 nepo\u021bilor, a\u0219a cum a circulat din gur\u0103-n gur\u0103, \u00een timpuri str\u0103vechi, pe care poetul \u00eei roag\u0103 cu lacrimi \u00een suflet: \u201dGR\u0102I\u021aI-MI limba ceia veche, c\u0103 ea ne LEAG\u0102 de trecut, Dragostea poetului pentru limba rom\u00e2neasc\u0103 nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103: \u201dEu \u021bin la limba mea str\u0103veche, ce-n r\u00e2nd tot NEAMUL mi-a vorbit-o \/ \u0218i care eu, la fel ca d\u00e2n\u0219ii, mereu \u00een vremuri mi-am IUBIT-o, \/ Cu ea mi-am SCRIS prin veac TRECUTUL \u0219i VIITORUL ce-o s\u0103 vie, \/ Cu ea CER\u0218IM iert\u0103ri la Domnul, cu ea NE-NGROAP\u0102 popa-n glie\u201d. (Vorba bunii).<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pentru poet, semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului ACAS\u0102, are multe \u00een\u021belesuri, \u00een afara locului unde te-ai n\u0103scut, unde ai petrecut \u00een ,, Raiul copil\u0103riei,, unde ai c\u00e2ntat colinde, locul unde sunt \u00eengropa\u021bi str\u0103mo\u0219ii,\u00a0 \u0219i unde te-ai jucat cu to\u021bi \u201dcopiii humii\u201d, locul unde ai supt primul lapte la s\u00e2nul maicii. Nimeni nu \u021bi le poate lua. Le duci cu tine pe unde te poart\u0103 pa\u0219ii, \u00eentreaga via\u021b\u0103. La bisericu\u021ba din sat se adun\u0103 to\u021bi \u0219i mari \u0219i mici, \u0219i buni \u0219i r\u0103i, ea \u00eei prime\u0219te \u0219i-i dezleag\u0103, pe cei lega\u021bi \u00een rele. Aici, popa Toderic\u0103 sluje\u0219te \u00eempreun\u0103 cu diacul, ei \u00eei boteaz\u0103, ei \u00eei cunun\u0103, el \u00eei conduce spre \u021bintirim pe to\u021bi: \u201dIar P\u0102C\u0102TOASA adunare, \/ (Mai to\u021bi cu capete plecate) \/ Smerit se-NCHIN\u0102 la icoane, \/ Cer\u0219ind \u00een RUG\u0102 de iertare\u00a0 (Slujba de duminic\u0103).<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Autorul realizeaz\u0103 \u00een aceste poezii, scurte FRESCE ale vie\u021bii rurale, a\u0219a cum a fost odinioar\u0103, amintind cu scrupulozitate, oameni \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, devenite repere sfinte poezia lui fiind foarte PICTURAL\u0102, MELODIOAS\u0102, cu mult\u0103 \u00ceNFIORARE \u00een cuvinte. P\u0103cat c\u0103 din ceea ce a fost odinioar\u0103, mai nimica nu mai este. Toate sunt schimbate, abia dac\u0103 li se mai v\u0103d urmele. Nici biserica, nici \u021bintirimul nu sunt mai animate. \u0218i ele par p\u0103r\u0103site. Pustiirea satului, cu ale lui minun\u0103\u021bii, nu este singular\u0103, iar durerea celor care au plecat din el, iar acum s-au re\u00eentors, este f\u0103r\u0103 margini: \u201dM\u0103 doare ce AJUNS-A s\u0103tucul meu de \u021bar\u0103, \/ El, ce a fost vecia la locul \u0103st\u2019 M\u0102NOS, \/ S-o duce \u00een UITARE, ca m\u00e2ine o s\u0103-mi piar\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Elemente esen\u021biale legate de folclor folosite me\u0219te\u0219ugit de poet sunt: carul cu boi, hora cu strig\u0103turi, jocurile din sat, pove\u0219tile, basmele \u0219i legendele, \u021bipuriturile, claca unde participau mai mul\u021bi s\u0103teni, \u021bintirimul cu crucile lui de lemn, fluierul nelipsit, portul popular, vinul \u00eenvechit, oalele de lut, laptele prins, m\u0103m\u0103liga, popa \u0219i dasc\u0103lul c\u0103delni\u021b\u00e2nd, icoana pe peretele din r\u0103s\u0103rit, smocul de busuioc de sub ea, covoarele \u0219i \u0219terg\u0103toarele, \u00een culori aprinse, \u021besute manual, graiul \u0219i neamul, doinele \u0219i baladele, \u201dCHIT\u0102 cu slan\u0103 \u0219i cu ceap\u0103, \/ S\u0103 te-NTRENEZI c-o \u021buic\u0103, din prune de gr\u0103din\u0103\u201d, \u0219ura \u00een care dormi, acoperit cu stele\u201d, coco\u0219ul care-\u0219i p\u0103ze\u0219te ograda, c\u00e2inele credincios, sapa \u0219i coasa, carul la care trag animalele, f\u00e2nul pentru dobitoace, f\u00e2nt\u00e2na \u0219i izvorul, r\u0103zboiul de \u021besut, scoar\u021bele, etc. At\u00e2tea fiin\u021be \u0219i lucruri care-\u0219i au aicea rostul! Icoanele au toate, chipurile s\u0103tenilor, toate acestea fac Ve\u0219nicia care s-a n\u0103scut la sat, a\u0219a cum a spus, inspirat, Lucian Blaga. \u0218i ele te cheam\u0103 \u00eenapoi, de unde ai plecat. Sfin\u021bii \u00ee\u021bi fac semne din icoane, crucea se vede peste tot, nu numai pe turla bisericii. Ea e martora tuturor evenimentelor.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">De\u0219i cei mai mul\u021bi sunt s\u0103raci, \u021b\u0103ranii de\u021bin averi nem\u0103surate: Credin\u021ba, glia, casa str\u0103mo\u0219easc\u0103, datinile, c\u00e2ntecele, istoria poporului, graiul, Tricolorul, numele de rom\u00e2n, biserica, legendele, vechile balade, eroii, solda\u021bii c\u0103zu\u021bi pe front, colindele, p\u00e2inea, iia \u0219i i\u021barii, catrin\u021ba \u0219i clopul, r\u00e2nduielile agrare \u0219i cele biserice\u0219ti, cerul cu stele \u0219i lun\u0103, lum\u00e2narea sf\u00e2nt\u0103, sunetul de clopot, eroii care au c\u0103zut \u201dPe c\u00e2mpul de onoare al dragostei de \u021bar\u0103\u201d, at\u00e2tea lucruri comune ce trebuie p\u0103strate din genera\u021bie \u00een genera\u021bie.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Nu lipsesc din carte nici n\u0103zdr\u0103v\u0103niile copiilor care merg la furat struguri \u0219i prune dulci, ori la cire\u0219ile popii, \u0219i se aleg cu oc\u0103rile bunei ori m\u00e2nia tatei. Poetul regret\u0103 raiul p\u0103m\u00e2ntesc, plin de cire\u0219e p\u00e2rguite \u0219i de mure brumate.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen vremea aceea, \u00een toate exista un rost, un temei, \u0219i pentru munc\u0103 \u0219i pentru odihn\u0103 \u0219i pentru cele sfinte. Nimeni nu se pl\u00e2ngea c\u0103 este prea mult \u0219i nu mai poate. \u0218i nici nu voia s\u0103 ia locul celuilalt, se mul\u021bumea cu locul pe care i l-a h\u0103r\u0103zit Dumnezeu. Au trecut prin toate, au c\u0103zut \u0219i iar s-au ridicat, urm\u00e2ndu-\u0219i calea. Nimeni nu \u00eentreba: De ce mie? De ce, eu? Nici Pentru ce, Doamne? Sau: C\u00e2nd, Doamne? Marea \u00eencredere \u00een Dumnezeu i-a ajutat \u00een toate. Apelul la divinitate se face cu urm\u0103toarele sintagme: Dumnezeu dr\u0103gu\u021bul, M\u0103ritul, Domnul Hristos, Pream\u0103ritul, Domnul nostru Mare, Divinul, \u0219.a. Poetul depl\u00e2nge starea la care au ajuns familiile, care nu mai au r\u0103bdare pentru nimic, se precipit\u0103, fac treaba de m\u00e2ntuial\u0103, se uit\u0103 mai mult \u00een ograda vecinului \u0219i r\u00e2vnesc la avutul acestuia. De aici, toat\u0103 sup\u0103rarea.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Oamenii nu f\u0103ceau ce nu se c\u0103dea a face \u0219i nu se du\u0219m\u0103neau at\u00e2t de mult, dimpotriv\u0103, se ajutau la necaz sau la treburi mai grele, cum era ridicarea unei case, a unui gard, ori claca prin care ispr\u0103veau mai repede treburile gospod\u0103re\u0219ti, dep\u0103nu\u0219atul, torsul, \u021besutul la r\u0103zboi, etc. Existau \u00eentre ei, grade de rudenie spiritual\u0103, \u00ee\u0219i cununau \u0219i botezau copiii reciproc, se \u00eencuscreau \u0219i la s\u0103rb\u0103tori, \u00ee\u0219i duceau unul altuia ceva de poman\u0103 pentru cei du\u0219i. C\u0103 asta vrea s\u0103 ne spun\u0103 autorul \u00een graiul lui, at\u00e2t de \u00eendr\u0103git. El nu vrea \u00een nici un chip s\u0103-l uite \u0219i-\u0219i deprinde \u0219i copiii, cu expresiile ardelene\u0219ti, cu istoria, cu marii oameni de stat, care au f\u0103urit istoria, deveni\u021bi voievozi. Ei tr\u0103iau dup\u0103 un cod moral pe care-l respectau cu stricte\u021be. \u201dNu se cade\u201d era expresia prin care refuzau s\u0103 fac\u0103 r\u0103ul semenilor. Ru\u0219inea era \u00eenc\u0103 la postul s\u0103u, \u00een lista virtu\u021bilor. Despre vicii, copiii \u00eenv\u0103\u021bau de mici s\u0103 se fereasc\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">A fost bine, a fost r\u0103u? Au r\u0103zbit prin vitregia anilor \u0219i s-au v\u0103zut b\u0103tr\u00e2ni, cu nepo\u021bi \u0219i str\u0103nepo\u021bi. Icoanele mo\u0219ilor exist\u0103 \u0219i azi \u00een camerele de curat. Ca \u0219i fotografiile lor \u00eeng\u0103lbenite. Poporul rom\u00e2n \u0219tia s\u0103-\u0219i respecte str\u0103mo\u0219ii. C\u00e2nd plecau de tot, luau cu sine averi f\u0103r\u0103 seam\u0103n, din cele care nu ruginesc \u0219i nu le m\u0103n\u00e2nc\u0103 moliile ,,\u00cenv\u0103\u021b\u0103turile transmise urma\u0219ilor,, Datoria celor r\u0103ma\u0219i este s\u0103-i pomeneasc\u0103 \u00een rug\u0103ciuni, s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 slujbe la biseric\u0103 \u0219i s\u0103 le dea de poman\u0103. Apoi, s\u0103 le aprind\u0103 lum\u00e2n\u0103ri \u00een cimitire.<\/span><\/p>\n<p> <\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u021a\u0103ranii au \u00een firea lor, cultul mor\u021bilor. Printre comorile de suflet l\u0103sate mo\u0219tenire, se num\u0103r\u0103 \u0219i perpetuarea tradi\u021biilor, drep care: \u201dL\u0102SA\u021aI-V\u0102 nepo\u021bii, \u00eemi steie r\u0103bd\u0103tori \/ O VAR\u0102 l\u00e2ng\u0103 d\u00e2n\u0219ii, c\u00e2t timp \u00eei mai ave\u021bi. \/ \u00ceNVE\u021aE-MI o poveste, o datin\u0103 str\u0103bun\u0103, \/ \u00cenve\u021be-mi \u00eenc\u0103 GRAIUL acel frumos, curat, \/ S\u0103-mi \u0219tie-o s\u0103rb\u0103toare c\u00e2nd cade \u00eentr-o lun\u0103, \/ Un obicei ce \u00eenc\u0103 pe-acol\u2019 nu s-a uitat. \/ O NUNT\u0102 cum se face, cu chem\u0103tori \u0219i joc, \/ Un MORT cum se pertece pe drumul c\u0103tre groap\u0103, \/ De ce o fat\u0103-\u0219i pune sub pern\u0103 BUSUIOC, \/\/ C\u00e2nd vremea e de coas\u0103, ori c\u00e2nd \u00eemi e de sap\u0103. \/\/ A\u0219a SE-NNOAD\u0102 neamul trec\u00e2ndu-se-n nepo\u021bi \/ Cu toate ale sale ce \u00eenc\u0103 nu-s pierite, \/ A\u0219a-i de TREBUIN\u021a\u0102 s\u0103 facem ast\u0103zi to\u021bi \/ Ca s\u0103 P\u0102STR\u0102M vecia \u0219i de acun \u2018nainte\u201d (Comorile de suflet).<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u0218i\u00a0 ce frumoase sunt aceste reflec\u021bii lirice r\u0103mase m\u0103rturie: \u201dNoi suntem NIMICURI din lunga vecie, \/ CLIPITE pierdute pe-o vale \u015fi-un deal, \/ Cel VE\u0218NIC ce fi-va mereu m\u0103re\u0163ie \/ R\u0103m\u00e2ne doar DOMNUL \u015fi sf\u00e2ntul ARDEAL\u201d (La st\u00e2na lui S\u00e2nu). <\/span> <span style=\"font-weight: 400;\">Mircea Dorin Istrate \u0219tie c\u0103 p\u0103curarii umbl\u0103 \u201dCu vecia lumii-n TRAIST\u0102, \u00een cea vreme ne\u00eentoars\u0103 \/ (P\u0103curarii) \u00eendeamn\u0103ndu-ne s\u0103 le d\u0103m cinstirea cuvenit\u0103, iar ca s\u0103 se apropie \u0219i mai mult de folclor, autorul folose\u0219te licen\u021ba poetic\u0103, asonan\u021ba \u0219i prescurtarea unor cuvinte.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">O nostalgie grozav\u0103 \u00eel cuprinde pe poet c\u00e2nd \u00ee\u0219i aminte\u0219te cum era alt\u0103dat\u0103 satul s\u0103u. Acestea \u0219i alte imagini \u00eence\u021bo\u0219ate \u00eei tulbur\u0103 sufletul poetului, imagini pe care le pune \u00een oglinda timpurilor de azi, constat\u00e2nd c\u0103 nimic nu mai e la fel, dar Mircea Dorin Istrate este un om bogat. El a primit de la str\u0103mo\u0219i o avere inestimabil\u0103, pe care o pre\u021buie\u0219te \u0219i o p\u0103streaz\u0103 \u00een lacra inimii: \u201d VATRA asta nepereche, \/ LIMBA, fagure de miere, \/ FAPTELE ce le f\u0103cur\u0103 \/ to\u021bi ai mei de dinnainte, \/ NEAMUL jertfitor \u00een toate, , \/ \u0218i CREDIN\u021aA cea str\u0103bun\u0103, \/ ZEII vechi ce-s \u00een ceresc, \/ To\u021bi ai mei ce-s \u00een MORMINTE \/ unde-acol\u2019 se VE\u0218NICESC. \/ Eu, de astea s\u0103 am GRIJ\u0102 \/ s\u0103 nu-mi treac\u0103 \u00een UITARE, \/ (\u021ainere de minte). Un lucru se poate spune despre poetul de fa\u021b\u0103: nu e totul s\u0103 PRIME\u0218TI, totul e s\u0103 P\u0102STREZI ceea ce ai primit.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Dar despre Mircea Dorin Istrate se pot spune INFINIT mai multe lucruri, n-ar ajunge nici m\u0103car o carte cu sute de pagini. Fiecare vers ar trebui citat, ori \u021binut m\u0103car minte. Prezenta recenzie este \u0219i o invita\u021bie la a descoperi un poet extrem de interesant, un om integru, discipol al \u0218colii Ardelene, care \u0219i-a dedicat via\u021ba slujirii Cuv\u00e2ntului bun \u0219i adev\u0103rat al Limbii Rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Rapsozii neamului rom\u00e2nesc ar fi ast\u0103zi M\u00c2NDRI c\u0103 s-a ivit, \u00een zilele noastre un poet care s\u0103 c\u00e2nte satul at\u00e2t de frumos \u0219i plin de sim\u021bire. George Co\u0219buc, Octavian Goga \u0219i mul\u021bi al\u021bii, au r\u0103mas \u00een literatur\u0103 prin acele poezii, devenite c\u00e2ntece pe buzele tuturor. \u201dSunt suflet \u00een sufletul neamului meu \/ \u0218i-i c\u00e2nt bucuria \u0219i-amarul \/ \u00cen r\u0103nile tale, durutul sunt eu\u201d, spunea Co\u0219buc, c\u00e2nt\u0103re\u021bul neamului. \u0218i Mircea Dorin Istrate ar putea r\u0103m\u00e2ne \u00een MEMORIA istoriei Literaturii rom\u00e2ne, prin aceste frumoase poezii, care mi\u0219c\u0103 sufletele, dac\u0103 reperele valorice nu ar fi schimbate. \u00cen orice caz, el ATINGE sufletul rom\u00e2nesc, cu fiecare tr\u0103s\u0103tur\u0103 de condei. S\u0103 pre\u021buim tot ce a fost \u00eenaintea noastr\u0103, pentru c\u0103 \u00een veci, nu se va mai \u00eentoarce.<\/span><\/p>\n<p> <\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pove\u0219tile satului sunt \u00eentotdeauna din cele mai fericite, lumea satului este fascinant\u0103. De ce to\u021bi cei pleca\u021bi, sunt cuprin\u0219i de nostalgie \u0219i vor neap\u0103rat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103? Satul \u00eei cheam\u0103. Dorul de casa p\u0103rinteasc\u0103 \u00eei strig\u0103. \u00cei str\u00e2nge la piept. Le alin\u0103 durerile, necazurile. Le ia triste\u021bile adunate c\u00e2t timp au fost departe de el. Satul este o fiin\u021b\u0103 vie, ca \u0219i ei. Fiin\u021ba cea de toate zilele \u0219i nop\u021bile. Arhetipul \u021b\u0103ranului, cu toat\u0103 simbolistica lui.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Mircea Dorin Istrate a INTUIT acest lucru. A \u00eencercat s\u0103 se identifice cu satul lui \u0219i chiar a reu\u0219it. S-a substituit satului \u0219i i-a luat toate durerile, a\u0219a cum Hristos a luat asupra Lui toate p\u0103catele lumii. \u0218i a sf\u00e2r\u0219it pe cruce.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Unde va sf\u00e2r\u0219i satul rom\u00e2nesc? E o \u00eentrebare pentru to\u021bi poe\u021bii \u0219i scriitorii care-l c\u00e2nt\u0103, care-l cinstesc, care nu-l pot uita niciodat\u0103. Sau trec nep\u0103s\u0103tori pe uli\u021bi \u0219i-i calc\u0103 \u021b\u0103r\u00e2na f\u0103r\u0103 s\u0103 se sinchiseasc\u0103. La fel ca \u0219i cuv\u00e2ntul ACAS\u0102, care cuprinde \u00een el, via\u021ba trecut\u0103, prezent\u0103 \u0219i viitoare, rupt\u0103 din sufletul rom\u00e2nului. \u0218i vorba poetului: \u201dACAS\u0102 e cuv\u00e2ntul ce adun\u0103 \/ \u00centreg rotundul vie\u021bii, la un loc\u201d (Acas\u0103, dulce cas\u0103). E o datorie a noastr\u0103, a creatorilor s\u0103 DESCOPERIM astfel de poe\u021bi-patrio\u021bi care fac CINSTE Limbii Rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n<p><b>———————————<\/b><\/p>\n<p><b>Cezarina ADAMESCU<\/b><\/p>\n<p><b>Gala\u021bi, 8 noiembrie 2023,\u00a0<\/b><\/p>\n<p><b>S\u0103rb\u0103toarea Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail \u0219i Gavril<\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Una din dimensiunile majore ale patriotismului a fost \u0219i este din totdeauna, cinstirea limbii rom\u00e2ne\u0219ti, indiferent de dialectul \u00een care un autor se exprim\u0103. Important este s-o respec\u021bi, s-o \u00eembog\u0103\u021be\u0219ti, s-o a\u0219ezi la loc de cinste \u00een patrimoniul t\u0103u sufletesc. \u0218i dac\u0103, cei mai mul\u021bi autori, tind s-o abandoneze ori s-o schimonoseasc\u0103 \u00een favoarea unor […]<\/p>\n","protected":false},"author":6308,"featured_media":24095,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"tdm_status":"","tdm_grid_status":"","_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-24094","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-c5-cultura"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/IDM-GREED.jpg?fit=600%2C800&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6308"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24094"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24094\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24096,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24094\/revisions\/24096"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}