La Râmnicu Vâlcea, joi – 22 martie 2012, programat iniţial între orele 16.00-19.30, în Sala de Conferinţe a BIBLIOTECII JUDEŢENE „ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA, str. Carol I, nr. 26, a avut loc un eveniment social – cultural excepţional: „Zilele Revistei LUMINĂ LINĂ”, la care au participat academicieni şi alte mari personalităţi de spirit şi grai românesc, care trăiesc şi/ sau îşi desfăşoară activitatea în Statele Unite ale Americii, oameni de cultură din ţară şi de pe meleagurile vâlcene, din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, la care a asistat un numeros public, ceea ce făcut ca sala bibliotecii să fie arhiplină. Organizatori ai acestei manifestări de anvergură pentru spiritualitatea şi românismul din ţară şi diaspora au fost: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu şi Cenaclul Literar „MIHAI EMINESCU” din New York, Biblioteca Judeţeană „ANTIM IVIREANUL” Vâlcea, în parteneriat cu Primăria Municipiului Rm. Vâlcea, Primăria Comunei Tetoiu -Vâlcea, A.G.I.R – Filiala Vâlcea şi Asociaţia Culturală „DOR – Dragoş Vrânceanu” din Băbeni – Vâlcea.
Propunându-şi un program dens în conţinut, ing. Gheorghe Puiu Răducan, poet şi prozator, amfitrionul oficial al manifestării, prima de acest fel organizată în judeţul Vâlcea cu membrii Cenaclului „Mihai Eminescu” NY, împreună cu scriitorul Ioan Barbu, şi-au adus un aport esenţial pentru ca lucrările reuniunii să decurgă în bune condiţiuni, atât pe parcursul celor aproape 5 ore, cat au durat dezbaterile propriu-zise, iar aceasta fie şi numai luând în consideraţie că, potrivit celor menţionate în chiar programul de desfăşurare, se ştia cu mult înainte de sosirea unui aşa mare număr de personalităţi, ce şi-au anunţat prezenţa efectivă.
Între scriitorii – oaspeţi din afara judeţului Vâlcea – din ţară şi diaspora, care au dorit să participe la eveniment, inclus ca atare în Agenda culturală a Bibliotecii Judeţene Vâlcea, alături de organizatorii de bază şi potrivit listei furnizată invitaţilor, listă dată şi ea publicităţii în presa locală, în acord cu programul de desfăşurare, regăsim nume sonore ale culturii şi spiritualităţii româneşti contemporane, nume de mare prestigiu, pe care ne vom strădui să le evocăm, dar cât se poate de succint şi fără pretenţia că am putut inventaria şi CV-ul „la zi”:
-Mihaela Albu, scriitor, profesor, critic literar, doctor în filologie din anul 1983, membră a USR şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti, a unor societăţi româno-americane şi membru corespondent al Academiei Romano-Americane de Ştiinţe şi Arte, redactor-şef la revista „Lumină lină / Gracious Light” – New York şi la revista internaţională „Carmina Balcanică”; -Valentin Ajder, director al Editurii Eikon din Cluj-Napoca; -Vasile Andru, pe numele său real Vasile Andrucovici, născut în Bucovina de Nord, prozator, teoretician şi eseist român, redactor la Revista „Lumină Lină” („Gracious Light”), membru al USR; -Dan Anghelescu, născut la Brăila, poet şi reputat eseist, profesor asociat la Facultatea de Jurnalistică din Bucureşti, fondator şi editor, director din 2008 al revistei internaţionale „Carmina Balcanica”, redactor la Revista „Lumină Lină”, membru al USR şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; Ioan Barbu, scriitor vâlcean; -George Călin, poet, publicist şi editor; -acad. Mihai Cimpoi, născut în loc. Larga, Briceni, Republica Moldova, critic şi istoric literar, eminescolog, filosof al culturii din Republica Moldova; -acad. Nicolae Dabija, poet, născut în loc. Codreni, raionul Codreni din Republica Moldova, redactor la Televiziunea Naţională şi la revista „Nistru”, redactor-şef la revista „Columna” şi la săptămânalul „Literatura şi arta”, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al USR; -Theodor Damian, născut la Botoşani, preot şi poet român, editor, eseist şi filosof de factură creştin-ortodoxă, stabilit în 1988 la New York, S.U.A, unde a fondat „Institutul Roman de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă” şi revista bilingvă, română / engleză: „Lumină lină/ Gracious Light”, doctor în Teologie (Fordham University, NY), profesor de filosofie şi etică la „Audrey Cohen School for Human Services and Education, Metropolitan College of New York”, important promotor cultural în ţară şi străinătate, membru al USR; -Eugen Evu, poet, publicist şi prozator român, membru al USR; -Mariana Floarea, poet, eseist, publicist, -Mihai Ganea, poet şi prozator; prof .univ.dr.doc. Ioan Gâf-Deac; -Vasile Groza, poet, prozator şi critic literar; -Silviu Guga, profesor, poet, prozator, critic literar şi editor; – prof. Claudia Matei, scriitor, etnolog, cercetător la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova; -acad. Valeriu Matei, poet, istoric, publicist şi critic literar; -Vasile Morar, profesor-filosof, scriitor, publicist şi poet; -Andrei Novac, poet şi eseist, membru al USR; -Virginia Paraschiv, eseist şi critic literar; -acad. Gh. Păun; -Mariana Pândaru, născută în comuna Pleşoi, jud. Dolj, prozator şi publicist; -Muguraş Maria Petrescu, traducător de literatura engleză şi franceză, retroversiuni, redactor şef al revistei „Noua Provincia Corvina”; -Elena Liliana Popescu, născută în Turnu Măgurele – Teleorman, profesor universitar, poet şi traducător, membru al USR, doctor în matematici; -Florentin Popescu, poet, prozator, istoric literar, redactor şef al revistei „Bucureştiul literar şi artistic”, -prof. George V. Precup, poet; -Paula Romanescu, poet; -Ioan Roşca, poet; -Costa Roşu (Voivodina), publicist, preşedintele Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor (SREF); -prof. univ. dr. Aurel Sasu, eseist, traducător, critic şi istoric literar, membru USR; -Anca Sîrghie, conf. univ. dr. la Universitatea “Alma Mater” Sibiu, membră a USR şi UNITER; -Mihaela Malea Stroe, istoric literar, romancier, specializat în cercetarea literară comparatistă; -acad. Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi-Ucraina), născut în Sinăuţii-de-Jos (Adâncata), regiunea Cernăuţi, poet, publicist; -Dragoş Varga, prozator, critic şi istoric literar, profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu, unde predă teoria literaturii şi estetică, redactor-şef la Revista „Transilvania” şi director al „Centrului Cultural Interetnic Transilvania”; -Ioan Radu Văcărescu, profesor, membru în Colegiul Director al revistei de literatură şi artă „Euphorion” şi fondator al fundaţiei „Euphorion”, preşedinte al Filialei Sibiu a USR, membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România şi al Societăţii Române de Geografie; -Baki Ymeri, poet, eseist, publicist şi traducător, născut în Šipkoviţa, (Macedonia), redactor-şef al revistei „Albanezul/ Shqiptari” şi membru al USR.
-Cu doar câteva absenţe notabile din rândul celor cei care şi-au anunţat prezenţa, printre care acad. Nicolae Dabija şi Baki Ymeri, şi după o mică întârziere cauzată de formalităţile primirii şi cazării oaspeţilor, programul a început în jurul orei 15.00, cu vizitarea Expoziţiei de pictură: „Femeia în arta românească” – prezentator pictorul Gheorghe Dican, preşedintele Filialei Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România, la „Muzeul de Artă – Casa Simian Rm. Vâlcea”), apoi, tot în aceeaşi locaţie, pe scena aflată la parter, între orele 15.30-16.00, a fost prezentat un frumos program artistic de „Formaţia de dansuri şi fluieraşi” din cadrul Şcolii Generale Ţepeşti – Vâlcea, prin amabilitatea conducerii Şcolii – director Victor Boboc şi a Primăriei comunei Tetoiu – Primar, Gheorghe Popa.
-La ora 16.00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii „Antim Ivireanul”, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea – Romeo Rădulescu, a adresat un salut de bun venit la reuniune oaspeţilor din ţară şi din diaspora, exprimând sentimentele sale apreciere faţă de membrii Cenaclului literar „Mihai Eminescu” din New York şi a înmânat mai multe diplome de excelenţă: conducerii revistei „Lumină Lină”, academicienilor prezenţi, precum şi unor scriitori sau conducători de publicaţii.
Dintre cei mai renumiţi scriitori şi oameni de cultură vâlceni, s-a remarcat prezenţa la eveniment a conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, conf. univ. dr. Doru Moţoc (dramaturg, poet, eseist, jurnalist), Ioan (Nelu) Barbu (dramaturg, eseist, critic literar), Ion Soare (poet, prozator, critic si istoric literar, dramaturg, eseist, epigramist), prof. Nicolae Dinescu ş.a.; au fost prezenţi reprezentanţi ai presei locale şi ai unor importante posturi locale şi naţionale de radio şi de televiziune.
Moderatorul principal al reuniunii fiind scriitorul vâlcean Ioan Barbu, cuvântul de deschidere a fost rostit de ing. Gh. Puiu Răducan, amfitrionul manifestării, când, într-un moment de mare solemnitate, preotul Nicolae State – Burluşi, de la Arhiepiscopia Râmnicului, împreună cu toţi cei prezenţi au rostit „Tatăl nostru”.
În continuare, pr. prof. univ. dr. Teodor Damian, directorul revistei „Lumină Lină” a prezentat alocuţiunea intitulată: „Cenaclul Literar «Mihai Eminescu» – punte de legătură între românii de pretutindeni”, urmat de prof. univ. dr. Mihaela Albu, redactor şef al aceleiaşi reviste, cu propria expunere: „Revista „Lumina Lină” – îndrumător de spiritualitate ortodoxă şi izvor de expresie artistică” şi de scriitorul Gheorghe Puiu Răducan, cu prezentarea volumului său (în manuscris): „Lumini pe pânza timpului – cartea mea cu prieteni”, aflat în curs de apariţie.
La ultimul punct pe agenda fixată de organizatori: „Scriitorii la masa de lucru – noi apariţii editoriale şi proiecte”, parte care a durat şi cel mai mult în cadrul dezbaterilor (fapt care a determinat ca programul să depăşească timpul alocat, reuniunea încheindu-se în jurul orelor 21.00), au luat cuvântul numeroşi oaspeţi şi invitaţi: acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei, acad. Gh. Păun, acad. Vasile Tărâţeanu, scriitori, poeţi, critici literari, conducători de publicaţii literare şi editori: prof. univ. Dan Anghelescu, conf. univ. Anca Sîrghie, prof. univ. dr. Aurel Sasu, prof. univ. dr. doc. Ioan Gâf Deac, Ioan Radu Văcărescu George Călin, Florentin Popescu, George V. Precup, Paula Romanescu, Muguraş Maria Petrescu, Claudia Matei, Elena Liliana Popescu, Vasile Morar, Silviu Guga, Mihaela Malea Stroe, Dragoş Varga ş.a., mai mulţi dintre vorbitori axându-şi discursul pe comentarii şi aprecieri la adresa pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, în tripla calitate de fondator al Cenaclului „Mihai Eminescu” din New York fondator şi director al Revistei „Lumină lină/ Gracious Light” NY, de fondator şi de preşedinte al „Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă”.
În intervenţiile făcute a fost subliniată activitatea cu totul specială desfăşurată de membrii colegiului redacţional al revistei „Lumină lină” (format din: Th. Damian – director, Mihaela Albu – redactor şef, M.N. Rusu – redactor şef adjunct, Vasile Andru şi Dan Anghelescu – redactori, Claudia Damian – secretar de redacţie/ tehnoredactare/ paginare, George Alexe, Gellu Dorian, Ioan Gâf-Deac, Aurel Ştefanache, Sorin Pavăl, Andreea Condurache, Grigore Luţai – consilieri editoriali şi Valeriu Moldoveanu – fotoreporter), remarcându-se că, în perioada de timp de când a fost înfiinţată, a devenit mai mult decât un portdrapel al tuturor românilor, indiferent unde s-ar afla, fiind distribuită în 22 state şi apreciată de cititori, reuşind să publice o bună parte din creaţiile literar-artistice ale membrilor Cenaclului „Mihai Eminescu” NY, ale românilor din SUA şi Canada, rămânând însă deschisă şi creaţiilor autorilor din România şi Moldova.
S-a accentuat că iniţiativele promotorului cultural pr. prof. Theodor Damian şi ale altor membri marcanţi ai comunităţii româneşti au avut darul să impună în timp activitatea cenaclului literar, cea a revistei „Lumină lină”, dar şi activităţile ecumenice ori simpozioanele anual sau periodic organizate, sub patronajul „Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă”, pe teme diferite ale culturii româneşti din trecut şi de astăzi, ca pe nişte „bunuri comune” de certă valoare, ele deja intrând în tradiţia culturală a românilor din S.U.A. şi Canada de aproape două decenii, în acelaşi context fiind amintită şi revista „Symposium”.
Despre activitatea cenaclului, a revistei şi a Institutului, prof. Th. Damian a afirmat că: în acest cadru sunt promovate şi popularizate toate valorile culturii si spiritualităţii romaneşti, prin crearea de multiple posibilităţi pentru educarea comunităţii în spiritul principiilor morale şi ale credinţei creştin-ortodoxe, ale tradiţiei noastre culturale, scopul fiind consolidarea conştiinţei identităţii naţionale şi culturale împotriva pericolului de marginalizare cu efecte negative.
O mică dispută ce s-a iscat la un moment dat între câţiva scriitorii din prima parte a discuţiilor a fost în jurul ideii dacă, în contextul realităţilor social-politice de după 1989, mai este sau nu de actualitate a se utiliza, cu referire la românii din diaspora, termenul de „exilaţi” / români „în exil”, ori termenul de „colonişti”, dar, în urma poziţiei exprimată de prof. Theodor Damian, precum şi la intervenţia fermă din partea prof. Aurel Sasu, acesta din urmă supunând atenţiei şi alte chestiuni, la obiect, cu care se confruntă cultura şi spiritualitatea românească, alegând că este nevoie de o asiduă implicare programatică şi de un efort susţinut în realizarea celor aşteptate, în realitate, de la scriitorii şi criticii literari din spaţiul cultural actual, s-a convenit că prima noţiune este oricum depăşită şi aceea de „colonist” este singura ce ar trebui uzitată în continuare, plecându-se şi de la explicaşia dată în dicţionar, care se referă la „colonist”= cel care a părăsit ţara sau locul de origine şi s-a stabilit într-o ţară străină (Kolonist).
În cadrul discuţiilor, oaspeţii din Republica Moldova şi Ucraina au relevat şi unele greutăţi cu care şi în prezent unii autori şi editori se confruntă în domeniul creaţiei literare, cât şi în privinţa condiţiilor materiale necesare pentru asigurarea unor publicaţii de calitate, aceasta şi datorită mentalităţilor care mai persistă pe alocuri din partea autorităţilor administrative, în acelaşi context fiind amintit şi cazul de excepţie al etnicilor români care locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei), dat fiind că nu s-au bucurat niciodată de drepturile specifice minorităţilor naţionale, autorităţile sârbeşti considerându-i ,,vlasi” şi atribuindu-le o altă denumire a limbii vorbite – limba „vlahă”, în încercarea de a demonstra că etnia este distinctă de a românilor, cae nu au biserici şi şcoli în limba română.
În continuare, au recitat versuri din creaţiile proprii sau ale altor autori, poeţii Elena Liliana Popescu, George V. Precup ş.a., răsplătiţi cu binemeritate aplauze.
La puţin timp, poetul maramureşean Vasile Morar a avut o poziţie oarecum aparte faţă de ceilalţi vorbitori anteriori, susţinând între altele că, în prezent, se scrie foarte multă poezie, dar creaţiile literare ale multor autori sunt fără substanţă şi adesea rupte de realitate, că astfel nu ar mai fi întrunite condiţiile de a apărea poeţi sau prozatori de valoare în cultura şi spiritualitatea românească.
Alţii, dimpotrivă, s-au referit la creaţiile proprii, recent apărute sau mai vechi pe care le-au înfăţişat ca atare, s-au formulat diverse solicitări şi petiţii către directorul revistei „Lumină lină”, s-a cerut sprijin şi pentru definitivarea unei documentaţii referitoare la situaţia foştilor deţinuţi politici din România; editori şi conducători de reviste, între care şi redactorul şef al revistei „Transilvania”, au prezentat ultimele apariţii şi le-au dăruit celor prezenţi, cum şi conducerea revistei sărbătorite la Rm. Vâlcea a expus, la intrarea în sala de conferinţe, zeci şi zeci de exemplare din ultimii anii, inclusiv nr.1/ An XVII/ Ian. – Martie 2012.
Ca o paranteză, tot în faţa uşii de la intrarea în sala de conferinţe, din partea prestigioasei Ed. „Eikon” din Cluj Napoca, au fost expuse apariţii recente între care nu au rămas neobservate: cartea de interviuri -„Trăirea în cuvânt” (Th. Damian), -„Elegiile răscumpărării” (poezii), -„Noapte după noapte” (eseuri) şi -„Cultură şi creaţie” (publicistica lui Adrian Marino) – toate aparţinând poetului, eseistului şi energicului critic literar Aurel Sasu, iar nu în ultimul rând, a atras atenţia volumul inedit: „GEORGE DAN * Oamenii din lande”, din 2011, editată şi prefaţată de marele istoric şi critic literar M.N. Rusu, cuprinzând balade şi poeme ale poetului George Dan, dintr-un misterios manuscris rămas nepublicat.
În final la propunerea proaspătului acad. Vasile Tărâţeanu, s-a convenit ca în anul 2013, o manifestare similară cu cea organizată la Râmnicu Vâlcea „Zilele Revistei Lumină Lină din New York” să se desfăşoare la Cernăuţi, în Ucraina.
Pe fundalul discuţiilor purtate în cadrul reuniunii, având şi îngăduinţa moderatorului, ca un răspuns firesc la cele afirmate de poetul Vasile Morar (în particular, dovedit a fi un ardelean de mare calitate umană), subsemnatul – autor al reportajului de faţă, am încercat să-l contrazic şi am evocat într-o scurtă prezentare personalitatea şi opera poetului, prozatorului şi promotorului cultural român Nicholas Buda, originar din Câmpeni, dar care locuieşte şi scrie la New York şi Tampa (Fl), desemnat şi jurnalist al anului în 2011 de presa română nord americană, apreciind că deţine un real talent literar, iar cărţile sale ni-l recomandă ca un scriitor de mare viitor, în plină ascensiune în literatura română contemporană, oferindu-le pe loc celor prezenţi şi un set de 10 ex. din ultima sa carte: „2012 A.D. Sfârşitul violenţei sau timpul unui violent sfârşit
(Ed. „Casa Cărţii de Ştiinţă” Cluj-Napoca, 2012), iar în acelaşi gest, pentru împăcarea spiritelor dornice şi de linia finală, am alăturat un set de 10 ex. din ultimul meu volum de versuri „Pe corzile luminii/ Sulle stringhe di luce” (2011).
Punând astfel capăt acestui adevărat forum de dezbateri-maraton pe teme diverse ale culturii şi spiritualităţii româneşti, sub generoasa titulatură «Lumină lină», încet, oaspeţii şi invitaţii s-au retras pentru a mai schimba impresii şi pentru a-şi oferi cărţile lor, reciproc, fotografiindu-se în grup, în holul interior al bibliotecii.
După orele 21.00, în cinstea oaspeţilor din ţară şi de peste hotare, organizatorii au oferit un dineu la restaurantul „Pensiunii SUPCA”, din Râmnicu Vâlcea, str. Petrache Poenaru, nr. 2, unde, până în noapte târziu, cu toţii s-au simţit ca acasă.
