Motto: “Jerusalem of gold, and of bronze, and of light
Behold I am a violin for all your songs.”
(by Naomi Shemer)
http://www.youtube.com/watch?v=72QC8EGnxTw
Miercuri 12 mai 2010, Ierusalimul aniversează 43 de ani de când a fost reunificat. Anul Gregorian 2010 corespunde anului ebraic 5770. În Israel se folosesc în prezent ambele calendare.
Evreii nu și-au pierdut speranța niciodată, de-a lungul istoriei îndelungate și zbuciumate. De aceea, și imnul național al statului Israel se cheama “Ha-Tikva”, (in ebraică, Speranța), text care a fost scris la Iași (România), de poetul sionist Naftali Hertz Imber (1856-1909), adaptat după o melodie populară românească, care a fost cântecul sioniștilor din România.
Între anii 1948 și 1967 întreaga cetate (orașul vechi) s-a aflat sub administrație iordaniană iar evreii au fost împiedicați să ajungă atât la Muntele Templului cât și la Zidul Plângerii.
Pentru evreii din toată lumea, “Zidul Plângerii” este unul din cele mai sfinte locuri ale religiei iudaice. Ei vin aici în fiecare vineri, la ceea ce a mai rămas din patria lor străbună, și plâng distrugerea Ierusalimului, toți cu fruntea plecată, sprijinită de zid.
Nu se poate explica în câteva fraze, de ce Ierusalimul nu poate sa fie divizat.
În timpul războiului de 6 zile din 1967, al treilea război israeliano – arab, este eliberat întregul Ierusalim (în cea de a treia zi), și capitala statului evreu intră liberă în componența statului Israel.
ONU forțează încetarea focului. Uniunea Sovietică rupe relațiile cu Israelul, iar țările socialiste o urmează – cu excepția României.
De câte ori merg la Ierusalim, tot de atâtea ori mă cutremur emoțional. Este ceva inexplicabil în cuvinte!
Ierusalimul, este Orașul Sfânt pentru lumea întreagă; spiritual, aici se întâlnesc cele trei religii, în ordinea cronologică: mozaismul, creștinismul și islamismul. Aici se întâlnesc trei continente: Asia, Europa și Africa; Aici se întâlnesc culturile: arabă a Asiei și cultura europeană a evreilor și creștinilor; Aici se termină Orientul și începe Occidentul. Aici a fost poarta de intrare a europenilor în Asia. De aici omenirea măsoară timpul, de unde începe anul 0 al erei creștine, religie îmbrățișată de un sfert de omenire.
Aici s-a născut, a predicat, a murit și a înviat Iisus Hristos. De Iisus se leagă speranța creștinilor în mântuire.
De aceea la Ierusalim se află cele mai multe biserici din Țara Sfântă (Biserica Sfântului Mormânt, Biserica ortodoxă Română, Biserica Agoniei sau a Tuturor Națiunilor ș.a.)
Ierusalimul are o vechime de 4000 de ani. Cu 2000 de ani înaintea erei noastre, se chema Urusalem, evreii îi spun astăzi, Yerushalaym, ceea ce în ebraică înseamnă “Orașul păcii”.
De 3000 de ani este capitala evreilor. Aceasta a fost cu 1000 de ani înainte de apariția creștinismului și cu peste 1500 de ani înainte de apariția Islamului.
Cine cunoaște istoria evreilor, cunoaste istoria Ierusalimului, o istorie plină de evenimente, de-a lungul a 4000 de ani.
Ierusalimul străvechi, care azi nu se mai vede dar se găsește peste tot, printre pietre și ruine, pe sub pământ, a fost construit și demolat de 6 ori, de trei ori în Antichitate și de trei ori în Evul Mediu.
Azi, Ierusalimul, cu o suprafață întinsă, de 126,4 kmp (datorită reliefului muntos, situat la o altitudine de 606 – 826m), este format din orașul vechi și orașul nou.
Are o populație de 760.800 de locuitori, din care 65% evrei și 35% arabi, cu o densitate de 5577 locuitori/kmp.
Ca obiective turistice: Platoul Moscheilor, Zidul Plângerii, Cartierele Cetății (în număr de patru), Via Dolorosa sau Drumul Crucii, Muntele măslinilor, Grădina Ghetsimani, care ocrotește și acum opt măslini roditori, martori ai faptelor din Evanghelii;
Muzeul de Istorie al Ierusalimului, Muzeul Israelului și Altarul Cărții, Knessetul – Parlamentul israelian, Macheta Vechiului Ierusalim, Yad – Washem (Mzeul Holocaustului), Kanionul Malha – cel mai mare centru comercial din Orientul Mijlociu, ocupând 100.000 mp. s.a.
Foarte multe locuri se pot vizita in Ierusalim, și, spațiul nu-mi permite să continui. Dar, vă invit la Ierusalim! N-o să regretați deloc!
“De te-oi uita Ierusalime, uitată să-mi fie dreapta!”
(Psalmi,137.5)
LA MULȚI ANI, IERUSALIME!
Lucretia Berzintu
