Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton, au semnat la Washington, acordul privind găzduirea pe teritoriul României a componentelor terestre ale scutului american antirachetă. După semnarea acordului, cei doi oficiali vor face declaraţii de presă. Pe 1 septembrie, cu prilejul reuniunii anuale a diplomaţiei române, preşedintele Traian Băsescu le atrăgea atenţia ambasadorilor români că, “într-un timp relativ scurt”, se va produce semnarea acordului între România şi SUA privind scutul antirachetă. “S-a finalizat negocierea acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României, parafarea s-a produs. Probabil într-un timp relativ scurt se va produce şi semnarea acordului între România şi SUA, urmând apoi ratificarea în Parlament”, le-a transmis Băsescu diplomaţilor români. El a ţinut să sublinieze şi importanţa Summit-ului NATO care va avea loc anul viitor la Chicago, făcând apel la diplomaţii români pentru a face cunoscută poziţia României în marja respectivei reuniuni. “Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să înceapă demersurile pentru ca acest summit să se finalizeze, din punctul nostru de vedere, cu adoptarea noului concept de apărare şi descurajare şi un al doilea obiectiv – realizarea de progrese în realizarea şi implementarea sistemului antirachetă NATO. Deci, noi vom putea spune că summit-ul de la Chicago a fost un summit reuşit din punctul de vedere al României, dacă aceste două obiective se ating”, a completat şeful statului. Pe 3 mai, preşedintele Băsescu a anunţat că sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, după ce a fost convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. “Am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american. Comandantul bazei este ofiţer român, nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500”, declara şeful statului, la acea dată. Băsescu a mai punctat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română. Baza militară de la Deveselu, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională din anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare şi se află într-o stare bună. CSAT a aprobat, pe 4 februarie 2010, invitaţia părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa.
Baconschi, după semnarea acordului cu SUA: România e hotărâtă să participe la eforturile privind securitatea globală
Ministrul român al afacerilor externe Teodor Baconschi a afirmat, marţi, că România este hotărâtă să participe la eforturile privind securitatea globală şi că vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington reprezintă o dovadă în acest sens.
“Acest moment vine la două zile după ce toată lumea a comemorat alături de poporul american oribilele atacuri de la 11 septembrie (2001). Stăm alături de voi, cum am stat întotdeauna. Vântul schimbării din lumea arabă arată că merită luptat pentru schimbări”, a spus Baconschi, după semnarea acordului SUA-România privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. El a completat că, în calitatea sa de “membru al lumii libere şi partener strategic al SUA, România este hotărâtă să participe la eforturile privind securitatea globală”. “Vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington confirmă această abordare pentru securitatea globală”, a precizat şeful diplomaţiei române. La rândul său, secretarul de stat al SUA Hillary Clinton a declarat că acordul va poziţiona România ca un actor central în viitoarea arhitectură antirachetă a NATO. “Datorită angajamentului preşedintelui României şi al preşedintelui Barack Obama, am semnat astăzi acest acord important”, a spus Hillary Clinton. Ea a mai apreciat că acest document reprezintă un pas esenţial în contracararea ameninţărilor cu rachete balistice care reprezintă un risc din ce în ce mai crescut. “Iniţiativa va poziţiona România ca un actor central în viitoarea arhitectură antirachetă a NATO”, a completat oficialul american.
România şi SUA au semnat acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA-România
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat al SUA Hillary Clinton au semnat, marţi, la Washington, acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA-România. Pe 1 septembrie, cu prilejul reuniunii anuale a diplomaţiei române, preşedintele Traian Băsescu le atrăgea atenţia ambasadorilor români că, “într-un timp relativ scurt”, se va produce semnarea acordului între România şi SUA privind scutul antirachetă. “S-a finalizat negocierea acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României, parafarea s-a produs. Probabil într-un timp relativ scurt se va produce şi semnarea acordului între România şi SUA, urmând apoi ratificarea în Parlament”, le-a transmis Băsescu diplomaţilor români. El a ţinut să sublinieze şi importanţa Summit-ului NATO care va avea loc anul viitor la Chicago, făcând apel la diplomaţii români pentru a face cunoscută poziţia României în marja respectivei reuniuni. “Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să înceapă demersurile pentru ca acest summit să se finalizeze, din punctul nostru de vedere, cu adoptarea noului concept de apărare şi descurajare şi un al doilea obiectiv – realizarea de progrese în realizarea şi implementarea sistemului antirachetă NATO. Deci, noi vom putea spune că summit-ul de la Chicago a fost un summit reuşit din punctul de vedere al României, dacă aceste două obiective se ating”, a completat şeful statului. Pe 3 mai, preşedintele Băsescu a anunţat că sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, după ce a fost convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. “Am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american. Comandantul bazei este ofiţer român, nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500”, declara şeful statului, la acea dată. Băsescu a mai punctat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română.
Baza militară de la Deveselu, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională din anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare şi se află într-o stare bună. CSAT a aprobat, pe 4 februarie 2010, invitaţia părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa. xxx Dezvoltarea continuă a unui Parteneriat Strategic durabil şi pe termen lung consolidează securitatea României şi a Statelor Unite, precum şi a spaţiului euro-altantic, se arată în declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii (SUA). ”Piatra de temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va fi considerat un atac armat împotriva tuturor membrilor săi”, se arată în document. Potrivit declaraţiei comune, România şi Statele Unite recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale şi colective prin conlucrarea în cadrul NATO, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu dreptul internaţional, iar ”cooperarea în domeniul securităţii între România şi Statele Unite este robustă”. ”Salutăm faptul că România şi Statele Unite au ajuns la un acord privind amplasarea în România a elementelor Sistemului din Europa al Statelor Unite de Apărare împotriva Rachetelor realizat printr-o Abordare Adaptivă în Etape, care reprezintă o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, la 3 mai 2011, România şi Statele Unite au anunţat selectarea bazei aeriene de la Deveselu ca loc de amplasare a facilităţii antirachetă, reafirmând astfel angajamentul ambelor state pentru apărarea antirachetă. Se anticipează ca amplasarea sistemului să aibă loc în orizontul de timp al anului 2015”, se precizează în declaraţie. Potrivit sursei citate, România şi Statele Unite salută decizia NATO din noiembrie 2010 de a dezvolta o capabilitate de apărare împotriva rachetelor care să ofere acoperire şi protecţie depline pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele NATO din Europa, apreciind că facilitatea de la Deveselu este o ”componentă importantă a acestei capabilităţi”. În document se arată că România şi Statele Unite cooperează, de asemenea, ”în mod mai extins şi cu succes în domeniul securităţii, inclusiv prin intermediul Task Force East, prin oferirea posibilităţii Comandamentului European al Statelor Unite şi serviciilor acestuia de a desfăşura în mod periodic unităţi în România, pentru a conlucra cu partenerii români, prin realizarea eficientă de exerciţii de antrenament cu forţele armate din regiunile Europei Centrale şi Mării Negre”. Această cooperare s-a realizat pe baza Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005. România şi Statele Unite au realizat, de asemenea, un parteneriat eficient atât în plan bilateral, cât şi în contextul operaţiunilor NATO, cum ar fi Misiunea de Antrenament NATO în Irak, Forţa Internaţională de Asistenţă în domeniul Securităţii în Afganistan, Kosovo Force (KFOR), Operaţiunea Unified Protector în Libia, precum şi în alte operaţii, cum ar fi Operaţiunea Enduring Freedom sau Operaţiunea Iraqi Freedom, mai precizează declaraţia comună. ”Statele Unite salută aprobarea de către România a solicitării Statelor Unite de a utiliza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi portul Constanţa ca punct logistic central pentru tranzitul materialului militar al SUA înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni. Ambele state sunt încredinţate că o astfel de cooperare aduce beneficii reciproce pe termen lung relaţiei noastre în domeniul securităţii şi întăreşte Alianţa NATO”, se arată în documentul citat.
De asemenea, în declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii (SUA) se arată ca cele două ţări continuă să susţină oportunităţile pentru creşterea comerţului şi investiţiilor, a cooperării între comunităţile de afaceri şi dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice mai aprofundate, se arată în declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii (SUA). ”Preşedintele Obama a andosat legislaţia co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare. Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv”, se arată în documentul citat. Potrivit declaraţiei comune, urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins şi mai profund, România şi Statele Unite au identificat mai multe domenii de cooperare întărită, printre care sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Statelor Unite, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională. Alte domenii de cooperare sunt dezarmarea, neproliferarea şi controlul armamentelor, combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii, cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare şi al materialelor conexe. De asemenea, cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euro-atlantice şi căutarea de soluţii pentru conflictele îngheţate, precum şi comerţul şi investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă şi integritate publică reprezintă alte domenii de cooperare întărită. Totodată, potrivit declaraţiei comune, securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei sunt domenii importante de cooperare. România şi Statele Unite au mai identificat ca domenii de cooperare întărită democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări. ”În plus, acţiunea noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor şi calitatea noastră de membri în Consiliul Drepturilor Omului al ONU reprezintă iniţiative valoroase”, se arată în declaraţia comună. De aceeaşi importanţă se bucură şi domeniile educaţiei, cercetării şi contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri şi cercetători din domeniul academic şi ştiinţific, dar şi ştiinţa şi tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice şi ştiinţifice.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele SUA
Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit cu preşedintele SUA, Barack Obama, în Biroul Oval de la Casa Albă. Întrevederea la nivel înalt a durat aproximativ 25 de minute. Anterior întâlnirii de la Casa Albă, preşedintele statului român a avut o întrevedere cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden, iar după întâlnirea cu Barack Obama, Traian Băsescu a participat la un tete-a-tete cu Joe Biden. În cadrul vizitei de lucru, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, vor semna, marţi, la Washington, acordul privind găzduirea pe teritoriul României a componentelor terestre ale scutului american antirachetă. După semnarea acordului, cei doi oficiali vor face declaraţii de presă.
Pe 1 septembrie, cu prilejul reuniunii anuale a diplomaţiei române, preşedintele Băsescu le atrăgea atenţia ambasadorilor români că, “într-un timp relativ scurt”, se va produce semnarea acordului între România şi SUA privind scutul antirachetă. “S-a finalizat negocierea acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României, parafarea s-a produs. Probabil într-un timp relativ scurt se va produce şi semnarea acordului între România şi SUA, urmând apoi ratificarea în Parlament”, le-a transmis Băsescu diplomaţilor români. El a ţinut să sublinieze şi importanţa Summit-ului NATO care va avea loc anul viitor la Chicago, făcând apel la diplomaţii români pentru a face cunoscută poziţia României în marja respectivei reuniuni. “Toată diplomaţia din statele membre NATO trebuie să înceapă demersurile pentru ca acest summit să se finalizeze, din punctul nostru de vedere, cu adoptarea noului concept de apărare şi descurajare şi un al doilea obiectiv – realizarea de progrese în realizarea şi implementarea sistemului antirachetă NATO. Deci, noi vom putea spune că summit-ul de la Chicago a fost un summit reuşit din punctul de vedere al României, dacă aceste două obiective se ating”, a completat şeful statului. Pe 3 mai, preşedintele Băsescu a anunţat că sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, după ce a fost convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. “Am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american. Comandantul bazei este ofiţer român, nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500”, declara şeful statului, la acea dată. Băsescu a mai punctat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română. Baza militară de la Deveselu, judeţul Olt, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională şi deţine o structură militară redusă şi a fost desfiinţată în anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare şi se află într-o stare bună. CSAT a aprobat, pe 4 februarie 2010, invitaţia părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa. În cadrul vizitei de lucru în SUA, preşedintele român se va întâlni şi cu grupul românesc din Congresul SUA şi va face şi o vizită la Pentagon. De asemenea, şeful statului va avea o întrevedere şi cu membrii comunităţii româneşti din SUA. Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Traian Băsescu fac parte ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, şeful SRI, George Maior, şeful SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Traian Băsescu: Această vizită în SUA va rămâne în istoria României Preşedintele Traian Băsescu le-a mărturisit marţi membrilor grupului românesc din Congresul american că această vizită pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii va rămâne cu siguranţă în istoria României.
“Trebuie să spun că sunt pentru a treia oară în vizită în SUA şi, cu siguranţă, această vizită va rămâne în istoria României. Este momentul în care am semnat înţelegerea pentru sistemul antirachetă, România şi SUA vor avea un parteneriat strategic. De asemenea, am agreat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic. Este un document politic extrem de important care ne va ghida relaţiile în următoarele decade şi cred că acest lucru reprezintă o nouă etapă a relaţiilor noastre bilaterale”, a declarat Băsescu. Pe de altă parte, Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordat marţi agenţiei Associated Press după întrevederea avută cu preşedintele SUA, Barack Obama că, în pofida problemelor economice din Europa, nu are nicio îndoială că România va face parte din zona euro. În interviul oferit, preşedintele român a vorbit şi despre importanţa relaţiilor apropiate dintre Washington şi Bucureşti în problema securităţii. Întâlnirea cu liderul de la Casa Albă a avut loc chiar în ziua semnării acordului prin care în România va fi instalat un segment important din sistemul de apărare american antirachetă, conform AP. Preşedintele Traian Băsescu a respins ideea că această colaborare apropiată dintre Bucureşti şi Washington ar fi provocat tensiuni cu partenerii europeni. Întrebat despre controversele apărute în cadrul Consiliului Europei cu privire la informaţia că România ar fi permis CIA să întreţină o închisoare secretă pe teritoriul său, loc unde ar fi fost interogaţi şi posibil torturaţi suspecţi de terorism, preşedintele Băsescu a declarat fără echivoc: “Nu avem informaţii despre acest subiect”. Preşedintele Traian Băsescu efectuează marţi o vizită de lucru în SUA, prilej cu care a avut întrevederi cu preşedintele american, Barack Obama, cu vicepreşedintele american Joe Biden şi cu directorul CIA, David A. Petraeus. După vizita făcută la sediul Congresului SUA şeful statului s-a deplasat la Pentagon.
Panică în presa rusă: ‘Maşinăria de război a SUA se apropie de Rusia’
Un nou atac de panică a cuprins miercuri presa rusă după semnarea acordului româno-american privind desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă în România. Experţii avertizează în legătură cu o nouă cursă a înarmărilor, iar preşedintele Comisiei de politică externă din Duma de stat, deputatul Konstantin Kosaciov, ameninţă cu ruperea tratatului START de dezarmare nucleară semnat cu SUA. ‘SUA înconjoară Rusia cu baze antirachetă’, titrează cotidianul Pravda. Moscova simte o ameninţare dinspre Bucureşti, maşinăria de război a SUA şi a NATO se apropie inexorabil de frontierele Rusiei, semnalează şi portalul ntv.ru. SUA au ademenit România spre sistemul european de apărare antirachetă, scrie Nezavisimaia Gazeta. Ministerul rus al Afacerilor Externe şi-a exprimat într-o formă dură nemulţumirea faţă de acordul dintre Bucureşti şi Washington, cerând încă o dată “garanţii juridice ferme” că sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei. Dincolo de temerile reale provocate de amplasarea unor elemente ale scutului în România, Moscova simte o frustrare că dialogul cu SUA şi NATO stagnează. Acordul cu România privind amplasarea de rachete de interceptare SM-3 la fosta bază aeriană Deveselu şi de sisteme Aegis, precum şi anunţul referitor la apropiata instalare a unui radar american antibalistic în Turcia arată că SUA îşi pun în aplicare planurile rapid şi metodic, accentuează diplomaţia rusă. “Acest lucru se întâmplă pe fondul lipsei unui progres în dialogul Rusia-NATO şi Rusia-SUA pe tema apărării antirachetă”, deplânge MAE rus.
În context, preşedintele academiei de ştiinţe geopolitice, general-colonelul Leonid Ivaşov, a subliniat că cea mai bună garanţie a Rusiei este posibilitatea de a pricinui pagube potenţialului inamic.
“Cea mai bună garanţie este sporirea potenţialului pentru o lovitură de răspuns, creşterea potenţialului forţelor armate – acestea vor constitui cu adevărat garanţii, de la această premisă trebuie să pornim. În rest, ei pot semna orice hârtie”, a opinat cunoscutul expert rus. Potrivit documentului româno-american, fosta bază aeriană Deveselu va găzdui, din 2015, elemente terestre ale scutului antirachetă – o staţie radar, un sistem Aegis, centrul de coordonare operativă şi baterii mobile cu rachete de interceptare SM-3. Aproximativ 200 de militari americani se vor afla în permanenţă la baza românească, existând posibilitatea ca, în caz de necesitate, numărul lor să fie sporit la 500, notează presa rusă. Pe fondul temerilor amintite, directorul Centrului de studii socio-politice de la Moscova, Vladimir Evseev, afirmă că Rusia nu deţine rachete împotriva cărora ar putea fi utilizate interceptoarele americane SM-3, care vor fi instalate în România în cadrul sistemului antibalistic. Un alt expert, Evgheni Zubkov, citat de NTV, spune că, odată ce administraţia SUA subliniază că scutul antirachetă este necesar în scop defensiv, dar nu ofensiv, “lumea civilizată ar trebui să doarmă liniştită”.
Teodor Baconschi: Ambasadorul SUA trebuie crezut când face declaraţii publice
Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a spus, vineri, la Palatul Parlamentului, referindu-se la declaraţia ambasadorului SUA la Bucureşti cu privire la achiziţia de avioane F 16 că diplomatul american trebuie crezut atunci când face afirmaţii publice. “Vă asigur că ambasadorul SUA trebuie crezut atunci când face afirmaţii publice”, le-a răspuns Baconschi jurnaliştilor care l-au întrebat dacă România va achiziţiona avioane de luptă F 16 noi. “Este un subiect de discuţie bilateral extrem de important pentru securitatea naţională”, a adăugat şeful diplomaţiei române. Ministrul de externe a precizat că amănuntele în ceea ce priveşte achiziţionarea avioanelor vor fi stabilite întâi la Ministerul Apărării Naţionale, după care vor fi discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a precizat joi, într-o conferinţă de presă, că preşedintele Traian Băsescu a discutat, în timpul vizitei sale în Statele Unite ale Americii, şi despre achiziţionarea de avioane F 16 noi. Ambasadorul american a spus că există un plan cu privire la o înţelegere regională între România, Croaţia şi Bulgaria, care ar reduce costul aparatelor de zbor şi pe cel cu antrenarea piloţilor. “Este vorba despre un efort regional, care, sperăm noi, că va reduce costul avioanelor, pentru că ar crea o economie de scară şi ar ajuta linia de producţie a companiei producătoare; dar cel mai important aspect este că va fi redus costul pentru antrenarea piloţilor. Cel mai valoros lucru nu este avionul, ci pilotul. Antrenamentul lui poate costa la fel de mult ca avionul. Romania are piloţi foate buni, sunt foarte buni cunoscători de limba engleză, ceea ce ajută, dar antrenamentul costă”, a spus Gitenstein. În martie 2010 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat o propunere a Ministerului Apărării de achiziţionare a 24 de avioane F 16 aflate în uz.
